Analiza conceptului este un exercițiu lingvistic formal pentru a determina anumite atribute definitorii. Scopul de bază al analizei conceptuale este de a clarifica conceptele ambigue dintr-o teorie și de a propune o definiție operațională precisă care să reflecte baza sa teoretică (Walker, 198 3, 27-28). La o vârstă mai înaintată, persoanele în vârstă se confruntă cu diverse probleme psihologice, cum ar fi depresia și stima de sine scăzută pentru aceste probleme psihologice ale persoanelor în vârstă. Reminiscența a fost studiată ca o măsură terapeutică eficientă de către gerontologi și psihologi. Se consideră că aceasta are potențial ca o intervenție eficientă de nursing cu clienții geriatrici. Scopul acestei lucrări a fost de a explora fezabilitatea adoptării reminiscenței ca intervenție de nursing prin analiza conceptului. Conceptul poate fi definit după cum urmează: Reminiscența este gândirea și vorbirea despre trecutul cuiva, cu sau fără un scop specific. Este un proces mental compozit care implică aspecte psihologice, emoționale și interacționale sociale. Atributele definitorii ale reminiscenței sunt: 1. Gândirea la experiențe din trecut care sunt semnificative pentru propria persoană. 2. Include aspectul emoțional al experiențelor trecute. 3. Are loc cu sau fără scopuri specifice. 4. Este comunicată celorlalți prin intermediul limbajului, iar subiectul are sentimentul de a fi auzit. În ceea ce privește consecințele rememorării, se așteaptă ca aceasta să contribuie la adaptarea psihologică, oferind un sentiment de împlinire și realizare personală, promovând descoperirea sensului vieții, diminuând depresia și depășind sentimentele de vinovăție și conflictele legate de trecut. Cu toate acestea, dacă trecutul este privit ca un eșec total, acesta poate fi dăunător pentru bunăstarea psihologică a subiectului.