Un lider decăzut

Aquino a devenit celebru pentru talentele sale de orator și pentru mintea sa strălucită, precum și pentru marea sa ambiție. El a devenit principalul candidat la președinție în 1973, când președintele Marcos urma să părăsească funcția după ce terminase maximum două mandate de președinte. Cu toate acestea, ambiția lui Aquino de a fi președinte nu a fost niciodată realizată, deoarece președintele Marcos a declarat legea marțială (o stare de urgență în care autoritățile militare sunt puse temporar la conducere). În același timp, Marcos a dizolvat constituția, revendicând puterea supremă și întemnițându-și adversarii politici, inclusiv pe Aquino. Aquino a fost acuzat de crimă, subversiune (intenția de a submina autoritatea legală) și posesie ilegală de arme de foc. Deși a negat acuzațiile, Aquino a fost găsit vinovat și a fost condamnat de un tribunal militar, sau instanță militară, și a petrecut peste șapte ani în închisoare. În 1980, i s-a permis să meargă în Statele Unite pentru o operație de bypass cardiac. A rămas în Statele Unite în calitate de refugiat până când s-a întors în

Benigno Aquino.
Reprodus cu permisiunea

AP/Wide World Photos

.

Filipine în 1983. La sosirea pe aeroportul din Manila a fost împușcat și ucis.

În urma asasinatului, președintele Marcos a fost presat să numească o comisie de anchetă formată din cinci persoane, neutră din punct de vedere politic, condusă de judecătoarea Corazon Agrava. Marcos și armata au declarat că asasinatul a fost comis de un pistolar singuratic angajat de Partidul Comunist. Presupusul pistolar, care fusese împușcat la aeroport imediat după împușcarea lui Aquino, nu a putut fi interogat. Armata a efectuat propria anchetă și a raportat că niciun militar nu a fost implicat în acest deces.

Raportul majoritar al comisiei oficiale a constatat că Aquino nu a fost ucis de presupusul pistolar, așa cum au susținut Marcos și armata, ci a fost victima unei “conspirații criminale” a armatei conduse de generalul Fabian C. Ver, care era șeful de stat major al forțelor armate. Acesta era, de asemenea, un prieten apropiat și văr al președintelui Marcos. Constatările comisiei au fost uimitoare, deși, încă de la început, majoritatea filipinezilor s-au îndoit de versiunea oficială a asasinatului. Nu a fost prezentată nicio dovadă care să demonstreze în mod direct implicarea lui Marcos, dar aproape nimeni din Filipine nu a crezut că generalii militari ar fi ordonat singuri execuția lui Aquino. Cei care suspectau implicarea lui Marcos au remarcat faptul că Aquino reprezenta o amenințare, fiind o persoană care ar putea unifica opoziția și care fusese principalul rival al președintelui timp de decenii.