Chistul lui Baker

Editor original – Agapi Hakobyan

Contribuitori principali – Claudia Karina, Sheik Abdul Khadir, Chenoa Morales Caceres, Laura Ritchie și Agapi Hakobyan

Definiție/Descriere

Un chist popliteu, mai bine cunoscut sub numele de chistul lui Baker, este o umflătură plină de lichid care se dezvoltă în partea din spate a genunchiului, în regiunea fosei popliteale. Ganglionii care sunt tumori chistice benigne, își au originea în țesutul sinovial. Zonele comune pentru chist pot apărea la nivelul încheieturii mâinii, mâinii, piciorului și genunchiului.

Chistul poate exercita presiune asupra unor structuri anatomice, în cele mai multe cazuri, structura anatomică afectată este vena poplitee. Care poate evolua spre tromboflebită.

Anatomie relevantă din punct de vedere clinic

Un chist al lui Baker este o bursă mărită care este în mod normal situată între capul medial al gastrocnemianului și o reflexie capsulară a semimembranosului, numită ligamentul popliteu oblic. Cele două cerințe pentru formarea unui chist sunt comunicarea anatomică și o efuziune cronică. Revărsările articulației genunchiului pot umple bursa gastrocnemius-semimembranosus cu lichid sinovial, iar dacă scurgerea lichidului este împiedicată de un mecanism unidirecțional, bursa gastrocnemius-semimembranosus se mărește dând naștere unei cavități pseudochistice, denumită chistul lui Baker.

Epidemiologie /Etiologie

Un chist al lui Baker, sau un chist popliteal, apare dacă există o problemă intraarticulară subiacentă cu genunchiul sau și reacții inflamatorii, de obicei ca urmare a pierderii corpilor formați în afecțiuni precum osteoartrita, artrita reumatoidă, guta, rupturi ale LCA, rupturi meniscale sau din cauza particulelor în urma artroplastiei genunchiului, mai ales de la căptușeala de polietilenă.

  • Chist primar: O expansiune care apare independent de articulație și nu există o dereglare a genunchiului.
  • Chist secundar: O distensie a bursei situate între tendoanele gastrocnemius și semimembranosus: lichidul își găsește drumul prin canalul prin care bursa normală comunică cu articulația. Aceasta este cea mai frecventă apariție

Cistul poate varia ca mărime, de la unul foarte mic (asimptomatic) la unul mare, dar o modificare a mărimii este foarte frecventă. Mai ales în chisturile mai mici poate exista un sept care separă componentele semimembranosus și gastrocnemius. Aceasta poate funcționa ca o supapă de clapetă care permite lichidului să intre într-un chist popliteu și nu să iasă din el.
Există diferențe între un chist popliteal la copii și la adulți. La copii, există mase chistice umplute cu material gelatinos care se dezvoltă în fosa poplitee, sunt de obicei asimptomatice și nu sunt legate de patologia intraarticulară. Rezolvarea spontană apare de obicei, deși procesul poate dura mai mulți ani. La adulți, chistul lui Baker este adesea întâlnit în combinație cu alte patologii intraarticulare și afecțiuni inflamatorii.

Prezentare clinică

Simptomele pot include

  • durere posterioară vagă
  • tumefacție și o masă în spațiul popliteu
  • limitare a amplitudinii de mișcare
  • rigiditate în partea posterioară a genunchiului, uneori crescută prin activitate
  • tensiune în spatele genunchiului.

Cele mai multe chisturi se găsesc pe partea medială a spațiului popliteu, în bursa gastrocnemius-semimembranosus, dar ar putea fi găsite în bursa poplitee, astfel încât masa va fi găsită pe partea laterală a spațiului popliteu. De asemenea, există unele cazuri rare în care chistul popliteal se extinde superior sau anterior

Chisturile pot avea dimensiuni variate, de la mici, din punct de vedere clinic, asimptomatice și nepalpabile, până la mase mari care determină umflarea vizibilă a genunchiului pacientului. Dimensiunea chistului sau durerea pot determina limitări ale amplitudinii de mișcare. Dacă chistul este mare, poate duce la probleme mecanice în flexia genunchiului și limitarea mobilității. în cazuri rare, vor exista semne și simptome ale unei rupturi meniscale care pot fi testate prin testul McMurray.

Cisturile oplitice pot da presiune împotriva altor structuri anatomice. Compresia arterei sau venei popliteale poate cauza ischemie, respectiv tromboză, în timp ce compresia nervului tibial sau peroneal poate cauza neuropatie periferică.

Un chist rupt se poate manifesta prin durere la nivelul gambei sau chiar umflătură, poate provoca, de asemenea, o senzație de mâncărime la nivelul gambei. Sunt mai frecvente la pacienții cu o patologie inflamatorie decât la pacienții cu o patologie degenerativă.

Diagnostic diferențial

Cistul lui Baker poate fi confundat cu mai multe alte leziuni la nivelul genunchiului. Anamneza pacientului, precum și investigația clinică și imagistica permit un diagnostic diferențial corect al bolii:

Condiții care se prezintă ca mase de țesut moale în partea posterioară a gambei
Întindere sau ruptură musculară Masă palpabilă/durere, tumefacție/încălzire, durere la contracția și/sau întinderea mușchiului
Contuzie musculară sau hematoame Lovitură locală a mușchiului (sângerare, tumefacție), contracție/întindere musculară dureroasă. Dacă hematomul este vechi, se dezvoltă o îngroșare organizată
Spasm sau crampă musculară Noduliță/îngroșare dureroasă palpabilă, posibilă restricție a amplitudinii de mișcare, durere la întinderea mușchiului
Ruptură fascială cu hernie musculară Masă moale palpabilă, durere musculară severă la creșterea activității, umflătură localizată după activitate
Miozită osifiantă Masă dureroasă palpabilă în mușchi, microtears în fibrele musculare care provoacă durere și umflături la contracția sau întinderea mușchiului, pierderea mișcării din cauza restricției funcției musculare
Tromboză venoasă profundă (TVP)5 Durere constantă, durere la dorsiflexia pasivă (semnul lui Homan), căldură localizată, sensibilitate localizată la palparea vițelului și posibilă umflătură, temperatură corporală crescută
Tumoare benignă Durere și sensibilitate localizate, poate fi palpabilă moale sau tare, poate provoca disfuncții de mișcare (în funcție de localizare)
Tumoare malignă Malaise generalizat, posibilă pierdere bruscă în greutate, durere localizată și/sau umflături de diferite dimensiuni și consistență
Hemangiom Prezent de mult timp, modificări lente ale dimensiunii în timp, nodul palpabil, poate fi dureros, poate/nu poate limita mișcarea
Cistul lui Baker5 Noduliță palpabilă cu posibilă sensibilitate în partea posterioară a genunchiului și în gamba posteromedială
Cistul lui Baker rupt sau care se mărește (pseudotromboflebită) Poate mima TVP, umflătură la nivelul gambei, durere acută care se agravează la compresie

Cistul oplitic poate fi confundat și cu lipomul care ar reprezenta o presiune de rezistență mai mică în comparație cu un chist Baker sau cu un anevrism diferențiat prin evaluare Doppler (ecografie)

Câteva exemple de dovezi de susținere și negare a posibilelor diagnostice sunt:

:

Diagnosticuri diferențiate de masă în mușchiul gambei.
Diagnostic posibil Dovezile de susținere Dovezile de negație
Întindere musculară veche sau traumatism cu țesut cicatricial Masă palpabilă Nu există antecedente de ruptură musculară sau traumatism, fără durere la alergare
Duptură fascială cu hernie musculară Durere la mers mai mare de 0.5 km, sensibilitate palpabilă Nu legat de accident, debut insidios, fără durere la alergare sau la exerciții generale
Spasm muscular localizat Durere la mersul pe jos mai mult de 0.5 km, sensibilitate palpabilă Nicio durere la întinderea pasivă a gambei, nicio durere la contracția musculară rezistentă, nicio limitare a mișcării la nivelul piciorului sau genunchiului
Tromboză venoasă profundă (TVP) Tensibilitate palpabilă, durere, stând cu picioarele încrucișate, antecedente familiale de creștere a factorului XII de coagulare în sânge, administrarea de anticoncepționale orale Nu există antecedente de TVP ,fără imobilizare recentă, fără edeme, fără creșterea temperaturii corpului, semnul lui Homan negativ, pulsuri locale prezente
Tumoare benigne Masă palpabilă, sensibilitate palpabilă, debut insidios Durere intermitentă
Tumoare malignă Masă palpabilă, sensibilitate palpabilă, debut insidios Fără pierdere în greutate, fără dureri nocturne sau senzație de rău, dureri intermitente, stare generală bună
Hemangiom Deznodământ insidios, cauză necunoscută, modificări hormonale (agenți contraceptivi orali), prezent de mult timp, modificări lente ale dimensiunii în timp, nodul palpabil, poate fi dureros ,poate să nu limiteze mișcarea

Diferențierea precisă a simptomelor pacientului poate fi localizată prin ultrasonografie.

Dacă chistul popliteu se infectează, acest lucru poate duce adesea la apariția unei mase dureroase în spatele genunchiului. În astfel de cazuri, ar putea fi dificil de pus un diagnostic și chistul infectat poate fi confundat cu un neoplasm. Chistul se poate rupe (despica) rezultând dureri severe la nivelul gambei, diminuarea mișcării la nivelul gleznei și poate provoca simptome similare cu o tromboză venoasă profundă (evidentă la ecografie sau venogramă).

Este important să se diagnosticheze precoce un chist Baker rupt pentru a determina cel mai bun tratament și pentru a evita complicațiile, cum ar fi sindromul de compartiment și pentru a diferenția de:

  • tromboflebită
  • un anevrism popliteal
  • artrită inflamatorie
  • întindere gastrocnemiană medială
  • tumoare a țesuturilor moi sau ruptură musculară

Trebuie luat în considerare, că chistul popliteal se poate prezenta rareori ca o umflătură pe suprafața anterioară a tibiei proximale ca parte a diagnosticelor diferențiale atunci când se confruntă cu un pacient cu un istoric anterior de artroplastie totală de genunchi ipsilaterală

Proceduri de diagnostic

Procedura imagistică a genunchilor cu suspiciune de chist popliteal poate include radiografii simple, artrografie, ecografie și RMN. La începutul evaluării poate fi utilă obținerea de radiografii simple (ca vederi posteroanterioare Rosenberg, laterale și axiale patelofemurale) pentru detectarea altor afecțiuni întâlnite în asociere cu chisturile popliteale, cum ar fi osteoartrita, artrita inflamatorie și corpii liberi. În plus, corpurile libere pot fi observate într-un chist Baker pe radiografiile simple.

La început, artrografia directă a fost utilizată pentru detectarea chisturilor popliteale. Artrografia directă presupunea injectarea intraarticulară a genunchiului cu gaz sau cu un mediu de contrast iodat, urmată de mobilizarea articulației pentru a forța introducerea contrastului în chist. Ulterior, radiografiile punctuale sau fluoroscopia au fost utilizate pentru a detecta prezența substanței de contrast în chisturi. Dezavantajele acestei tehnici includ utilizarea radiațiilor ionizante și utilizarea unor tehnici invazive pentru injectarea substanței de contrast.

Vantajele ultrasunetelor asigură o înlocuire a artrografiei cu ultrasunete. Avantajele sunt costul său scăzut, utilizarea neinvazivă și absența radiațiilor. Principalul dezavantaj este faptul că este dependent de utilizator. Ecografia este capabilă să detecteze chisturile lui Baker aproape 100%, dar nu reușește să facă diferența față de alte afecțiuni, cum ar fi chisturile meniscale sau tumorile mixoide, de asemenea, nu vizualizează alte afecțiuni ale genunchiului care sunt adesea asociate cu aceste chisturi.

Standardul de aur pentru diagnosticarea chisturilor lui Baker și diferențierea acestora de alte afecțiuni rămâne imagistica prin rezonanță magnetică. Aceasta permite evaluarea anomaliilor țesuturilor moi și are avantajul suplimentar de a fi precisă în diagnosticarea afecțiunilor articulare asociate, astfel încât întregul spectru de afecțiuni asociate este posibil de evaluat

Condiții precum chisturile meniscale sunt mai ușor de diferențiat de chisturile lui Baker cu IRM decât cu ultrasunete. Aceasta poate fi standardul de aur, dar este, de asemenea, o tehnică cu costuri ridicate, prin urmare, ecografia ar trebui să fie luată în considerare ca o modalitate de screening dacă evaluarea structurilor intraarticulare nu este necesară.

Chistul lui Baker la IRM axial cu canal de comunicare între mușchiul semimembranosus și capul medial al mușchiului gastrocnemius

Chistul lui Baker la IRM, imagine sagitală

Măsuri de rezultat

Măsurile de rezultat sunt utilizate pentru a determina și evalua rezultatele așteptate ale terapiei/procedurii pentru a fi comparate cu rezultatele găsite în cadrul pacientului.

  1. Subscala de durere a universităților Western Ontario și McCaster (WOMAC): Este un instrument multidimensional care măsoară 17 activități funcționale. 5 activități legate de durere și categorii de rigiditate articulară. Măsoară durerea și disfuncția
  2. Scala analogică vizuală (VAS): Măsoară durerea pe o linie de la 0 la 10. De la nicio durere la durere extremă. Este ușor pentru pacient să marcheze cât de multă durere are.T
  3. Clasificarea Rauschning și Lindgren(RL): a fost utilizată pentru a evalua rezultatul și eficacitatea terapeutică. Gradația este de la 0 la 3
  4. Scala Newcastle-ottawa(NOS): Este o scală simplă pentru a evalua calitatea studiilor controlate non-randomizate

Examinare

Examinarea este mai mult de observație clinică și de excludere a altor afecțiuni posibile. În caz de infecție sau de afecțiuni severe, investigațiile radiologice pot fi utile.

Pacienții cu un chist Baker au de obicei simptome de patologie meniscală sau condrală care pot fi testate prin testul McMurray. Simptomele legate de un chist popliteal sunt rare. În cazul în care aceste simptome sunt prezente, ele pot fi legate de dimensiunea chistului și includ plenitudine posterioară sau posteromedială și durere, masă și rigiditate. Cele mai frecvente simptome sunt umflătura poplitee și durerea posterioară. Pacienții se pot plânge, de asemenea, de dureri care apar la extensia terminală a genunchiului. În timpul examinării, testarea flexiei genunchiului poate fi utilă.

Pacienții cu chisturi mari pot dezvolta o pierdere a flexiei genunchiului deoarece chisturile blochează mecanic flexia. Examinarea va evidenția adesea patologia meniscală sau condrală a genunchiului, poate exista plenitudine sau sensibilitate posteromedială palpabilă. Un chist palpabil este adesea ferm în extensia completă a genunchiului și moale în flexia genunchiului. Această constatare este cunoscută sub numele de “semnul lui Foucher” și se datorează compresiei chistului. La extensie, mușchii gastrocnemius și semimembranosus se apropie unul de celălalt și de capsula articulară comprimând chistul împotriva fasciei profunde. Mecanismul semnului lui Foucher este util pentru a distinge chisturile lui Baker de leziuni precum anevrismele arterei popliteale, chisturile adventice, ganglionii și sarcoamele, pentru care palparea masei nu este afectată de poziția genunchiului, prin urmare, acesta este considerat testul pentru găsirea unui chist Baker.

Management medical

Câteodată, niciun tratament sau simple măsuri de susținere nu duc la o rezolvare spontană sau la o reducere a simptomelor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, tehnicile invazive și chirurgicale pot fi o opțiune.

Cistul popliteu asimptomatic se ameliorează adesea și dispare de la sine în timp. Dacă este simptomatic, odihna poate tempera durerea pe care o provoacă bursa, luați medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru a atenua durerea și limitați mișcarea, alternați, de asemenea, cu gheață.

Dacă durerea persistă, se poate recomanda o injecție ulterioară de steroizi cu o soluție de anestezic și steroizi, care poate ameliora durerea, dar nu previne reapariția chistului. Este doar o soluție temporară. de un chist popliteu de origine inflamatorie, este suficient să se trateze boala de bază. Atunci când boala de bază nu este tratată, chistul Baker poate reveni. Trebuie efectuată o examinare artroscopică și tratate toate afecțiunile patologice înainte de a lua în considerare excizia unui chist popliteal.

Chistul poate fi îndepărtat prin intervenție chirurgicală dacă devine foarte mare sau provoacă simptome precum disconfort, rigiditate sau umflături dureroase. Există trei tehnici chirurgicale disponibile pentru a trata chistul: abordarea posterioară comună, abordarea posteromedială și abordarea intraarticulară medială. Primele două tehnici sunt tehnici prin care chistul va fi îndepărtat. În ultima tehnică, se face o deschidere în chist și se închide după aceea. Chistul popliteal va dispărea în cele din urmă.

Management prin terapie fizică

Un masaj cu gheață de 15 minute la fiecare 4-7 ore va reduce inflamația. Tratamentul se bazează pe principiile R.I.C.E. (repaus, gheață, compresie și înălțare) urmat de câteva exerciții de condiționare musculară.

Un program de reabilitare poate îmbunătăți controlul articulației genunchiului prin exerciții de amplitudine a mișcărilor. Acesta va crește mișcarea articulației, precum și creșterea flexibilității. Fizioterapeutul va da un program de mobilitate, un program de întindere a tendonului și un program concomitent de întărire a cvadricepsului care trebuie repetat de mai multe ori pe zi. Acest lucru va duce la mai puțină durere la aproximativ 6-8 săptămâni.

Există un experiment care compară injecțiile de corticosteroizi ghidate cu ultrasunete cu o terapie orizontală. 60 de persoane au fost împărțite în trei grupe, doar injecții (grupa A), doar terapie orizontală (grupa B) și (grupa C) au primit atât injecțiile cât și terapia orizontală. Terapia orizontală a fost administrată prin intermediul unui dispozitiv comercial specific, iar ei au urmat instrucțiunile, furnizate de producător. Pacienții din grupurile A și C au avut un nivel mai scăzut de durere după o lună. Grupul C a avut cele mai mici scoruri VAS și grupul C a obținut, de asemenea, cel mai bun scor la WOMAC. În grupurile B și C, scorurile de rigiditate și dizabilitate au fost, de asemenea, cel mai mult îmbunătățite.

Rezultatul clinic

Cisturile lui Baker au cauze diferite, prin urmare găsirea unei singure soluții este dificilă. Cele mai frecvente tratamente sunt invazive, cum ar fi injecțiile cu corticosteroizi și AINS sau intervenția chirurgicală. Atunci când durerea este mai puternică, o injecție poate ajuta la ameliorarea durerii. Cu toate acestea, nu poate garanta că chistul nu va reveni. Adesea, chistul dispare de la sine. Cu toate acestea, acest lucru nu este întotdeauna cazul. Un pacient care are multă durere din cauza chistului lui Baker poate folosi gheață sau AINS, pentru a reduce durerea. În acest stadiu, este nevoie de mai multe cercetări privind terapia fizică, aplicată pe pacienții cu chisturi Baker.

  1. 1.0 1.1 1.1 1.2 Di Sante, L., Paoloni, M., Ioppolo, F., Dimaggio, M., Di Renzo, S., & Santilli, V. Aspirația ghidată cu ultrasunete și injectarea de corticosteroizi a chisturilor Baker în osteoartrita genunchiului: un studiu observațional prospectiv. American Journal of Physical Medicine & Rehabilitation.2010; 89(12): 970-975.
  2. 2.0 2.1 2.1 2.2 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 Larking P. Revizuirea cauzelor – chisturi meniscale. Noua Zeelandă: ACC; 2010.
  3. Walter B. Greene, MD – editor. Ediția a 2-a. Essentials of Muscluloskeletal Care. Section 6, Knee and Lower leg – popliteal cyst: 2001:397-398
  4. 4.0 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9 Fritschy, D., Fasel, J., Imbert, J. C., Bianchi, S., Verdonk, R., & Wirth, C. J. The popliteal cyst. Chirurgia genunchiului, Traumatologie sportivă, Artroscopie. 2006; 14(7): 623-628.
  5. 5.0 5.1 5.2 Bowen, D., Gill, J. R., Pulido, P. G., Melton, J. T. K., & Cross, M. An Anteriorly Presenting ‘Wrap Around’Popliteal Cyst. Archives of Bone and Joint Surgery. 2018; 6(5): 420.
  6. 6.0 6.1 6.1 6.2 6.3 6.4 Herman, A. M., & Marzo, J. M. Chisturi popliteale: o revizuire actuală. Ortopedie. 2014;37(8):678-684.
  7. 7.0 7.1 Constantinou, M., & Vicenzino, B. Diagnosticul diferențial al unei mase de țesut moale la nivelul gambei. Journal of Orthopaedic & Sports Physical Therapy. 2005; 35(2):88-94.
  8. 8.0 8.1 Handy, J. R. Chisturi poplitare la adulți: o analiză. În: Seminars in Arthritis and Rheumatism. 2001; 31(2):108-118). WB Saunders.
  9. 9.0 9.1 9.2 9.3 Torreggiani, W. C., Al-Ismail, K., Munk, P. L., Roche, C., Keogh, C., Nicolaou, S., & Marchinkow, L. O. Spectrul imagistic al chisturilor Baker (popliteale). Clinical radiology.2002;57(8): 681-691.
  10. 10.0 10.1 Frush, T. J., & Noyes, F. R. Chistul lui Baker: considerații diagnostice și chirurgicale. Sănătate sportivă. 2015;7(4): 359-365.
  11. 11.0 11.1 Di Sante, L., Paoloni, M., Dimaggio, M., Colella, L., Cerino, A., Bernetti, A., … & Santilli, V. Aspirație ghidată cu ultrasunete și injecție de corticosteroizi în comparație cu terapia orizontală pentru tratamentul osteoartritei genunchiului complicată cu chistul lui Baker: un studiu randomizat, controlat. Eur J Phys Rehabil Med.2012; 48(4): 561-7.
  12. Zhou, X. N., Li, B., Wang, J. S., & Bai, L. H. Tratamentul chirurgical al chistului popliteal: o revizuire sistematică și o meta-analiză. Journal of orthopaedic surgery and research. 2016;11(1): 22.
  13. Bandinelli, F., Fedi, R., Generini, S., Porta, F., Candelieri, A., Mannoni, A., … & Cerinic, M. M. (2012). Ecografia longitudinală și urmărirea clinică a injectării chisturilor lui Baker cu steroizi în osteoartrita genunchiului. Reumatologie clinică. 2012;31(4):727-731.
  14. Canoso, J. J., Goldsmith, M. R., Gerzof, S. G., & Wohlgethan, J. R. Semnul lui Foucher al chistului lui Baker. Analele bolilor reumatice. 1987; 46(3): 228.
  15. Westside-Medical. Tratamentul chistului lui Baker Feat. Dr. Blake Staker Westside-Medical. Disponibil la: http://www.youtube.com/watch?v=xjX9jBWXLkM
  16. TheGVideo. Masajul chistului lui bakers. Disponibil de la: http://www.youtube.com/watch?v=ETorNuyS4JA

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.