Păsările nu manifestă emoțiile exact așa cum o fac oamenii, dar comportamentul păsărilor nervoase este ușor de recunoscut și poate fi util de înțeles pentru un observator de păsări. Acest lucru poate ajuta să știe când o pasăre este supărată sau agitată.
De ce se enervează păsările
Păsările se enervează din mai multe motive, toate fiind legate de supraviețuirea lor. Gradul de furie și ceea ce face ca păsările să se enerveze poate varia în funcție de anotimp și de resursele locale pe care pasărea le are la dispoziție, dar cele mai frecvente motive pentru care păsările se enervează includ următoarele:
- Invazia teritoriului: Păsările au nevoi diferite de teritoriu și de spațiu individual, dar atunci când simt că spațiul lor este invadat sau perturbat, ele pot deveni foarte furioase. Păsările pot fi teritoriale în ceea ce privește o anumită zonă de hrănire, locul de cuibărit sau alte tipuri de habitat personal și își vor exprima furia pentru a-l proteja și pentru a ține alte păsări sau animale la distanță.
- Concurența de împerechere: Nevoia de împerechere poate intensifica emoțiile la multe specii, inclusiv la păsări. Masculii, în special, pot fi mult mai predispuși la manifestarea furiei în timpul sezonului de împerechere, atunci când sunt în căutarea unui partener. Un mascul de pasăre furios își poate vărsa furia pe masculii concurenți, dar nu de obicei pe femelele pe care speră să le impresioneze.
- Prădători: Apropierea unui prădător de teritoriul unei păsări, fie că este în apropierea cuibului, a unui spațiu preferat de hrănire sau pur și simplu în apropierea păsării în orice zonă, poate declanșa o reacție de furie. Supărarea față de intruziunea unui prădător poate ajuta pasărea să alunge prădătorul, fie că este o pasăre de pradă, un mamifer, o reptilă sau chiar un om.
Cele mai furioase păsări
Care specie de păsări poate manifesta furie, dar unele păsări au personalități mai volatile decât altele. Păsările care prezintă, de obicei, cele mai fierbinți temperamente și cea mai mică toleranță la perturbări includ:
- Cocoșul american
- Cioroiul american
- Bufnița cu coarne mari
- Lebăda mută
- Șoimul nordic
- Păsăroiul de nord
- Păsăroiul de nord
- Siskinul de pin
- Ruby…rege încoronat
- Păsărică colibri roșcată
- Casuarul de sud
- Curcan sălbatic
La fel ca la oameni, diferite păsări individuale pot avea toleranțe diferite pentru furie și alte emoții, iar o pasăre poate fi mult mai ușuratică decât alta în aceleași circumstanțe.
Cum își manifestă păsările furia
Când păsările se enervează, își pot arăta furia în mai multe moduri.
- Culoare: O pasăre furioasă poate clipi pete de culoare proeminente pentru a avertiza intrușii că este iritată. Acest lucru poate implica clipirea aripilor, a crestei, a cozii sau a coroanei pentru a scoate în evidență un petic luminos și vizibil de culoare roșie, galbenă, portocalie sau albă. De multe ori, acest tip de afișare a amenințării este suficient pentru a îndepărta un intrus fără o confruntare ulterioară.
- Postura: Postura unei păsări poate indica, de asemenea, emoția sa, la fel cum postura poate arăta emoția la multe animale. O pasăre furioasă se poate întinde în sus sau se poate ghemui într-o poziție de atac, sau poate da brusc din coadă sau își poate întinde aripile pentru a părea mai mare și mai amenințătoare.
- Sunet: Multe păsări au strigăte de alarmă și alte sunete, cum ar fi pocnituri de ciocane sau șuierături, care pot indica agitația și furia. Aceste strigăte au adesea o intonație mai înaltă sau note mai ascuțite și un tempo mai rapid decât alte strigăte și cântece mai puțin urgente și pot fi repetate într-un model rapid până când tulburarea încetează.
- Mișcare: Unele păsări folosesc mișcări deliberate pentru a indica nemulțumirea, cum ar fi unduirea lentă înainte și înapoi în timp ce mențin contactul vizual cu intrusul. Această mișcare este adesea combinată cu alte semne de postură, cum ar fi pufnirea penelor sau depărtarea ușoară a aripilor, pentru a crea o manifestare și mai agresivă sau amenințătoare.
- Atacuri: Cea mai furioasă pasăre va instiga la un atac împotriva oricăror intruși pe care îi percepe, deși această acțiune are loc de obicei după ce alte manifestări de furie nu au avut efectul dorit. Aruncarea asupra intrusului, lupta cu aripile și ciupiturile din cioc, urmărirea acestuia în zbor și bombardarea în picaj sunt toate comportamente de atac pe care le vor folosi păsările furioase. În stoluri, păsările furioase pot chiar să se năpustească asupra intrușilor deodată.
În funcție de specia de pasăre și de cât de eficient este fiecare comportament împotriva amenințării percepute, păsările pot folosi mai multe comportamente furioase la un moment dat pentru a încerca să descurajeze intrușii.
Cum să se descurce cu o pasăre furioasă
Păsărarii care observă comportamentul furios al unei păsări pot folosi aceste indicii pentru a afla mai multe despre ceea ce se întâmplă. De exemplu, este posibil ca păsările care se agită într-un anumit loc să fi zărit un prădător, cum ar fi o pisică sălbatică, un șoim cocoțat sau o bufniță care se cuibărește. O pasăre defensivă și nervoasă pe un hrănitor de păsări ar putea indica rezerve scăzute de semințe, sau o pasăre individuală supărată ar putea fi un indiciu pentru un cuib din apropiere pe care îl simte amenințat. Păsările care se bat pot indica dispute teritoriale sau confruntări de împerechere, în special în timpul sezonului de împerechere de primăvară.
Când vedeți o pasăre furioasă, luarea de măsuri pentru a reduce agitația păsării poate fi benefică pentru toate păsările din zonă. Alungarea unui prădător sau reumplerea hrănitoarelor suplimentare pentru păsări poate fi de ajutor, dar pasionații de păsări ar trebui să fie, de asemenea, conștienți de faptul că este posibil ca prezența lor să fie cea care irită pasărea. Dacă pasărea continuă să fie agitată, este posibil ca aceasta să nu aibă grijă de puii săi, să nu caute hrană, să nu se prelingă sau să nu se angajeze în alte comportamente necesare pentru supraviețuirea sa. Dacă acesta este cazul, cel mai bun răspuns este să vă îndepărtați cu grijă și încet, lăsând pasărea în pace.