Un număr și o varietate surprinzătoare de probleme fizice și boli pot fi cauzate de problema alimentelor care produc acid după digestie. În prezent, marea majoritate a populației din țările industrializate suferă de probleme cauzate de stresul acidozei, deoarece atât stilul de viață modern, cât și dieta modernă favorizează acidificarea mediului intern al organismului.
Dieta occidentală tipică actuală este compusă în mare parte din alimente producătoare de acid (proteine, cereale, zaharuri). Alimentele producătoare de alcalinitate, cum ar fi legumele, sunt consumate în cantități mult mai mici. Stimulantele precum tutunul, cafeaua, ceaiul și alcoolul sunt, de asemenea, extrem de acidifiante. Stresul și activitatea fizică (atât în cantități insuficiente, cât și în cantități excesive) cauzează, de asemenea, acidifiere.
Multe alimente sunt producătoare de alcalinitate sau neutre prin natura lor, dar alimentele procesate fabricate sunt în cea mai mare parte producătoare de acid și acestea sunt cele care fac cea mai mare reclamă în mass-media și care umplu rafturile supermarketurilor. Întreaga problemă este denigrată ca fiind pseudoștiință de mulți din mediul medical – pentru mai multe informații, descărcați și citiți acest extras din revista Naturally Good Magazine, The Relationship between Body PH and Disease – sau descărcați această lucrare științifică mai formală despre rolul echilibrului alcalin/acid în bolile cronice și în detoxifiere. Oricum ar fi, experiența propriei mele familii și a prietenilor mei demonstrează clar că a mânca o dietă care echilibrează corect alimentele producătoare de acizi și alcalini face ca o dietă precum cea keto de la Shark Tank să funcționeze și mai bine și să fie mai benefică pentru sănătate.
Este important să consumăm cel puțin 60% alimente producătoare de alcalinitate în dieta noastră, pentru a ne menține sănătatea. Avem nevoie de multe fructe proaspete și mai ales de legume (producătoare de alcalinitate) pentru a echilibra aportul necesar de proteine (producătoare de acizi). Și trebuie să evităm alimentele procesate, zaharoase sau cu carbohidrați simpli, nu numai pentru că sunt producătoare de acizi, ci și pentru că ridică prea repede nivelul zahărului din sânge – cu indice glicemic ridicat, deci îngrașă și ne stresează răspunsul la insulină -, plus că tind să fie lipsite de nutrienți și pot fi și toxice.
Corpul menține cu orice preț pH-ul corect în sânge, prin homeostazie, dar acest lucru este stresant pentru sistemele și resursele organismului atunci când dieta este dezechilibrată în ceea ce privește alimentele producătoare de acid (reziduurile de după digestie, adică). În interiorul celulelor este o altă poveste. Testele de salivă și de urină arată destul de clar schimbările de alcalinitate sau aciditate care sunt cauzate de alimentație și de stilul de viață.
Ce este pH-ul corpului?
Apa este cel mai abundent compus din corpul uman, cuprinzând 70% din corp. Prin urmare, corpul conține o gamă largă de soluții, care pot fi mai mult sau mai puțin acide. pH-ul (potențialul de hidrogen) este o măsură a acidității sau alcalinității unei soluții – raportul dintre ionii încărcați pozitiv (formatori de acid) și ionii încărcați negativ (formatori de alcalinitate.) pH-ul oricărei soluții este măsura concentrației de ioni de hidrogen a acesteia. Cu cât valoarea pH-ului este mai mare, cu atât lichidul este mai alcalin și mai bogat în oxigen. Cu cât valoarea pH-ului este mai mică, cu atât lichidul este mai acid și mai lipsit de oxigen. Intervalul pH-ului este cuprins între 0 și 14, 7,0 fiind neutru. Tot ce este peste 7,0 este alcalin, iar tot ce este sub 7,0 este considerat acid.
Ph-ul sângelui uman ar trebui să fie ușor alcalin (7,35 – 7,45). Sub sau peste acest interval înseamnă simptome și boală. Dacă pH-ul sângelui se deplasează sub 6,8 sau peste 7,8, celulele nu mai funcționează și organismul moare. Prin urmare, organismul se străduiește în permanență să echilibreze pH-ul. Atunci când acest echilibru este compromis, pot apărea multe probleme.
O dietă dezechilibrată, bogată în alimente producătoare de acizi, cum ar fi proteinele animale, zahărul, cofeina și alimentele procesate, pune presiune pe sistemele de reglare ale organismului pentru a menține neutralitatea pH-ului. Tamponarea suplimentară necesară poate epuiza organismul de minerale alcaline, cum ar fi sodiul, potasiul, magneziul și calciul, făcând persoana predispusă la boli cronice și degenerative. Mineralele sunt împrumutate de la organele vitale și de la oase pentru a tampona (neutraliza) acidul și a-l elimina în siguranță din organism. Din cauza acestei solicitări, organismul poate suferi daune grave și prelungite – o afecțiune care poate trece neobservată ani de zile. Așadar, importanța verificării unei diagrame alimentare cu pH este foarte mare.
Probleme de sănătate cauzate de acidoză
Cercetarea arată că, dacă nivelul pH-ului corpului nu este ușor alcalin, organismul nu se poate vindeca singur. Așadar, indiferent de mijloacele pe care le alegeți pentru a vă îngriji sănătatea, acestea nu vor fi eficiente până când nivelul pH-ului nu este echilibrat. Dacă pH-ul organismului nu este echilibrat, de exemplu, nu puteți asimila eficient vitaminele, mineralele și suplimentele alimentare. pH-ul corpului dumneavoastră afectează totul.
Acidoza va scădea capacitatea organismului de a absorbi minerale și alte substanțe nutritive, va scădea producția de energie în celule, va scădea capacitatea acestuia de a repara celulele deteriorate, va scădea capacitatea acestuia de a detoxifia metalele grele, va face ca celulele tumorale să se dezvolte și îl va face mai susceptibil la oboseală și boală.
Un pH acid poate apărea în urma unei diete care formează acizi, a stresului emoțional, a supraîncărcării toxice și/sau a reacțiilor imunitare sau a oricărui proces care privează celulele de oxigen și de alți nutrienți. Organismul va încerca să compenseze pH-ul acid prin utilizarea mineralelor alcaline. Dacă dieta nu conține suficiente minerale pentru a compensa, se va produce o acumulare de acizi în celule. Acidoza poate cauza probleme precum:
Deteriorări cardiovasculare. |
Digestie și eliminare lentă. |
Testați aciditatea sau alcalinitatea organismului dumneavoastră cu ajutorul benzilor de pH
Se recomandă să vă testați nivelul pH-ului pentru a determina dacă pH-ul organismului dumneavoastră necesită o atenție imediată. Prin utilizarea benzilor de testare a pH-ului (hârtie de turnesol), vă puteți determina rapid și ușor factorul pH în intimitatea propriei case. Cel mai bun moment pentru a vă testa pH-ul este cu aproximativ o oră înainte de o masă și două ore după o masă. Există mai multe tipuri de benzi de testare a pH-ului pe piață și puteți urmări la https://bestreviews.tips/ph-test-strips_107576/ pentru a obține mai multe informații.
Testul pH-ului salivar: Pur și simplu umeziți o bucată de hârtie Litmus cu saliva dumneavoastră. Deși este în general mai acidă decât sângele, pH-ul salivar reflectă sângele și ne spune ce reține organismul. Este un indicator corect al sănătății fluidelor extracelulare și al rezervelor minerale alcaline ale acestora. pH-ul optim pentru salivă este cuprins între 6,4 și 6,8. O valoare mai mică de 6,4 indică rezerve alcaline insuficiente. După masă, pH-ul salivei ar trebui să crească la 7,5 sau mai mult. Abaterea de la un pH salivar ideal pentru o perioadă îndelungată de timp invită la boală. Dacă saliva se menține între 6,5 și 7,5 toată ziua, corpul dumneavoastră funcționează într-un interval sănătos.
Acidoza, un timp îndelungat în starea de pH acid, poate duce la artrită reumatoidă, diabet, lupus, tuberculoză, osteoporoză, hipertensiune arterială, majoritatea cancerelor și multe altele. Dacă pH-ul salivar rămâne prea scăzut, dieta trebuie să se concentreze pe fructe, legume și apă minerală, precum și să elimine acidifianții puternici, cum ar fi sucurile, grâul integral și carnea roșie.
Testul pH-ului urinar: pH-ul urinei indică modul în care organismul lucrează pentru a menține pH-ul adecvat al sângelui. Urina relevă ciclurile metabolice alcaline (de construcție – anabolic) și acide (de descompunere – catabolic). pH-ul urinei indică eforturile depuse de organism prin intermediul rinichilor, suprarenalelor, plămânilor și gonadelor pentru a regla pH-ul prin intermediul sărurilor tampon și al hormonilor. Urina poate oferi o imagine destul de precisă a chimiei organismului, deoarece rinichii filtrează sărurile tampon de reglare a pH-ului și oferă valori bazate pe ceea ce elimină organismul. pH-ul urinei poate varia de la aproximativ 4,5 până la 9,0 la extreme, dar intervalul ideal este de 6,0-7,0. Dacă pH-ul urinar fluctuează între 6,0 și 6,5 la prima oră a dimineții și între 6,5 și 7,0 seara, înainte de cină, înseamnă că organismul dumneavoastră funcționează într-un interval sănătos.
Testarea urinei poate indica cât de bine excretă organismul dumneavoastră acizii și asimilează mineralele, în special calciul, magneziul, sodiul și potasiul. Aceste minerale funcționează ca “tampoane”. Tampoanele sunt substanțe care ajută la menținerea și echilibrarea organismului împotriva introducerii unei acidități prea mari sau a unei alcalinități prea mari. Chiar și cu cantități adecvate de tampoane, nivelurile de aciditate sau de alcalinitate pot deveni stresante pentru sistemele de reglementare ale organismului. Atunci când organismul produce prea mulți dintre acești acizi sau alcalini, trebuie să excrete excesul. Urina este metoda pe care organismul o folosește pentru a elimina orice exces de acizi sau substanțe alcaline care nu pot fi tamponate. Dacă sistemul de tamponare al organismului este copleșit, există o stare de “autointoxicare” și trebuie să se acorde atenție reducerii acestui stres.
Înțelegerea modului în care funcționează o dietă alcalină
Diile alcaline sunt o alegere populară pentru persoanele care doresc să obțină o stare de sănătate optimă. Cu toate acestea, mulți oameni nu înțeleg de fapt această dietă sau cum funcționează. Conceptul este de fapt destul de simplu – dieta se concentrează doar pe recâștigarea echilibrului care a fost pierdut atunci când omul a început să aibă o alimentație mai domesticită. În loc să se concentreze pe alimentele bogate în zahăr, carbohidrați simpli (cum ar fi pâinea albă și chipsurile) și carne grasă și produse lactate… o dietă alcalină mută în primul rând echilibrul către fructe și legume proaspete, cereale integrale, surse de proteine sănătoase, cum ar fi fasolea și legumele, și uleiuri sănătoase, cum ar fi cele de măsline și de in.
Aceste alimente pot fi fie alcaline, fie acide în starea lor naturală, dar, după procesul de digestie, toate produc ceea ce se numește “cenușă alcalină”, odată digerate și metabolizate de organism. Atunci când pH-ul organismului este menținut la un nivel ușor alcalin, toate sistemele pot funcționa mai eficient.
În plus, este întotdeauna mai benefic, din punct de vedere nutrițional, să vă cultivați propriile produse. Legumele vor fi cât se poate de proaspete, de sezon și nepoluate de pesticide.
Înțelegerea efectelor nivelului de pH al organismului
Nivelul de pH al organismului are capacitatea de a afecta fiecare celulă a corpului. Atunci când sângele are un pH alcalin în loc de un pH acid, acesta va avea un efect pozitiv asupra modului în care funcționează fiecare sistem al corpului. Creierul, sistemul circulator, nervii, mușchii, sistemul respirator, sistemul digestiv și sistemul reproducător, toate pot beneficia de un nivel adecvat al pH-ului. Pe de altă parte, atunci când pH-ul organismului este prea acid, acesta este predispus la multe boli și probleme. Creșterea în greutate, bolile de inimă, îmbătrânirea prematură, oboseala, problemele nervoase, alergiile, bolile musculare și cancerul sunt toate mai răspândite atunci când pH-ul organismului nu este optim. Deoarece toate aceste probleme sunt mai susceptibile de a apărea atunci când pH-ul organismului este prea acid, este logic să avem o dietă bogată în alimente alcalinizante. Obiectivul principal este, de obicei, de a mânca aproximativ 75-80% alimente alcaline împreună cu doar aproximativ 20-25% alimente acidifiante. Dacă acest nivel este menținut în dietă, rezultatul final este un pH ușor alcalin în organism, ceea ce este perfect pentru o stare de sănătate optimă.
Alegerea alimentelor pentru o dietă alcalină
De fapt, este destul de ușor să mâncați o dietă bogată în alimente producătoare de alcalinitate. Majoritatea fructelor și legumelor proaspete sunt alegeri excelente. Carnea roșie nu este o alegere bună, dar puteți adăuga o mulțime de proteine la mesele dumneavoastră folosind produse din soia, fasole delicioasă, leguminoase și nuci, cum ar fi migdalele. Ar trebui să eliminați grăsimile nesănătoase din dieta dvs., dar puteți folosi grăsimi bune, cum ar fi uleiul de măsline, de canola și de semințe de in. Produsele lactate bogate în grăsimi ar trebui să fie evitate, dar puteți bea lapte de soia și lapte de capră. Brânzeturile făcute din lapte de soia și lapte de capră ar fi, de asemenea, alegeri bune. Înlocuiți pastele cu cereale integrale sănătoase, cum ar fi orezul sălbatic, meiul și quinoa. Atunci când vă îndulciți alimentele, concentrați-vă pe produse naturale, cum ar fi zahărul brut, Stevia și zahărul de arțar. Înlocuiți caloriile goale ale băuturilor răcoritoare cu deliciosul ceai cu gheață din plante, ceai verde și apă cu lămâie. Cafeaua trebuie evitată, dar puteți bea ceai cald din plante sau ceai verde. Și mai există o alternativă: puteți bea cafea slab acidă care are un pH de 6, de 100 de ori mai puțin acidă decât cafeaua obișnuită și un pH aproape complet neutru. Este o opțiune excelentă pentru persoanele care iubesc cafeaua, dar vor să urmeze o dietă alcalină. După cum puteți vedea, veți avea multe opțiuni nutritive care sunt atât delicioase, cât și bogate în proprietăți alcalinizante.
Utilizați tabelele alimentare de mai jos pentru a vă face stilul de viață mai alcalin și pentru a culege beneficiile unei sănătăți vibrante și ale unei energii abundente…
FĂINELE, LEGUMELE, LEGUMELE
Foarte alcaline: Sucuri de legume, pătrunjel, spanac crud, broccoli, țelină, usturoi, iarbă de orz
Alkaline: Morcovi, fasole verde, fasole Lima, sfeclă roșie, salată, dovlecei, roșcove
Low Alkaline: Dovleac, Sparanghel, Rabarbăr, Porumb proaspăt, Ciuperci, Ceapă, Varză, Mazăre, Conopidă, Napi, Sfeclă, Cartof, Măsline, Soia, Tofu
Low Acid: Cartof dulce, spanac fiert, fasole de rinichi
Acid: Fasole Pinto, Fasole Navy
Acid ridicat: Legume murate
Fructe
Alcalinitate ridicată: Smochine uscate, pepene verde, lămâi
Alcalin: Curmale, coacăze negre, struguri, papaya, kiwi, fructe de pădure, mere, pere
Low Alkaline: Nucă de cocos, vișine, roșii, portocale, cireșe, ananas, piersici, avocado, grapefruit, mango, căpșuni, papaya, stafide, lime
Low Acid: Afine, afine, banane, prune, sucuri de fructe procesate
Acid: Conserve de fructe
Acid ridicat: niciunul
GRÂURI, CEREALE
Alcalinitate ridicată: niciunul
Alcalin: niciunul
Alcalinitate scăzută: niciunul
Alcalinitate scăzută: Amarant, Linte, Porumb dulce, Orez sălbatic, Quinoa, Meiul, Hrișcă
Low Acid: Pâine de secară, pâine din cereale integrale, ovăz, orez brun
Acid: Orez alb, pâine albă, produse de patiserie, biscuiți, paste făinoase
Acid ridicat: niciunul
CARNE
Alcalin ridicat: niciunul
Alcalin: niciunul
Alcalin scăzut: niciunul
Acid scăzut: Ficat, stridii, organe de carne
Acid: Pește, curcan, pui, miel
Acid ridicat: Carne de vită, carne de porc, carne de vițel, crustacee, conserve de ton & Sardine
OUĂ & LACTATE
Alcalină ridicată: niciuna
Alcalină: Lapte matern
Alcalinitate scăzută: Brânză de soia, lapte de soia, lapte de capră, brânză de capră, lapte bătut, zer
Low Acid: Lapte integral, unt, iaurt, brânză de vaci, smântână, înghețată
Acid: Ouă, Camembert, brânzeturi tari
Acid ridicat: Parmezan, Brânză topită
NUCLE & SEMNĂTURI
Alcalinitate ridicată: Niciuna
Alcalinitate: Alune de pădure, migdale
Low Alkaline: Castane, brazde, nucă de cocos
Acidă scăzută: Dovleac, susan, semințe de floarea-soarelui
Acid: Nuci pecan, caju, fistic
Acid ridicat: Arahide, nuci
ULEI
Alcalinitate ridicată: niciunul
Alcalinitate: niciunul
Alcalinitate scăzută: niciunul
Alcalinitate scăzută: Ulei de semințe de in, ulei de măsline
Low Acid: Ulei de porumb, ulei de floarea-soarelui, margarină, untură de porc
Acid: niciunul
Acid ridicat: niciunul
BĂUTURI
Alcalinitate ridicată: Ceaiuri de ierburi, apă cu lămâie
Alcalin: Ceai verde
Alcalinitate scăzută: Ceai de ghimbir
Low Acid: Cacao
Acid: Vin, Soda/Pop
Acid ridicat: Ceai (negru), Cafea, Bere, Licoare
Alimente, CONDIMENTE
Alcalinitate ridicată: Stevia
Alkaline: Sirop de arțar, sirop de orez
Low Alkaline: Miere crudă, Zahăr brut
Low Acid: Zahăr alb, miere procesată
Acid: Ciocolată cu lapte, zahăr brun, melasă, gem, ketchup, maioneză, muștar, oțet
Acid ridicat: Îndulcitori artificiali
Grafic sau document PDF