Endorsement

• Introducere
• Endorsement
• Caracteristici esențiale ale endorsementului
• Tipuri de endorsement
• Principiile generale ale endorsementului
• Efectul Înscrierii
• Curtea de jurisprudență
• Concluzie

Introducere

Înscrierea este o modalitate de a autentifica și de a informa că instrumentul negociabil este unul autentic și, în plus, de a-l face eligibil pentru negociere și transfer. Însușirea a fost tratată pe larg în Legea privind instrumentele negociabile, 1881 (denumită în continuare “legea”).

Îndosariere

Secțiunea 15 din lege prevede că, atunci când creatorul sau deținătorul unui instrument negociabil semnează instrumentul pe verso sau pe față în scopul negocierii sau semnează un buletin atașat instrumentului sau atașează o hârtie ștampilată care este semnată în mod corespunzător pentru a completa instrumentul, se spune că instrumentul este îndosariat.

Persoana care semnează este cunoscută sub numele de avalist. Adevăratul sens al cuvântului endorsement este acela de a semna instrumentul. Acest lucru se face pentru a transfera instrumentul către altcineva. Semnătura poate fi făcută pe fața sau pe spatele instrumentului negociabil sau pe un talon care este atașat pe spatele instrumentului. Aceasta trebuie să fie făcută cu scopul de a aviza instrumentul.

Persoana care semnează instrumentul se numește avalist, iar persoana căreia îi este avizat instrumentul se numește avalist. În cazurile în care persoana care ar trebui să avizeze instrumentul este analfabetă, atunci aceasta poate aplica amprenta degetului mare stâng pe instrument, dar acest exercițiu trebuie să fie efectuat în fața unui martor sau trebuie să fie atestat de o altă persoană care furnizează adresa sa de reședință.

Caracteristicile esențiale ale îndosariatului

În continuare sunt prezentate caracteristicile esențiale ale îndosariatului:

• Locul de îndosariere;

• Scopul îndosarierii;

• Semnătura avalistului pe instrument;

• Livrarea instrumentului după îndosariere;

• Se avizează întreaga sumă;

• Adorarea de către o persoană autorizată;

• Adorarea trebuie să fie pentru un ordin de plată și nu trebuie să aibă prefixe sau sufixe complimentare;

• Dacă avizarea este făcută de o persoană analfabetă, atunci aceasta se face prin aplicarea amprentei degetului mare de la mâna stângă în prezența unei alte persoane care să ateste sau să fie martoră;

• O femeie care este căsătorită trebuie să menționeze numele soțului ei;

• Aviz până la plată sau satisfacție.

Tipuri de îndosariere

Îndosarierea se poate face prin următoarele modalități:

1. Îndosariere în alb sau generală

Secțiunea 16 din lege prevede că, atunci când emitentul sau deținătorul instrumentului negociabil își semnează doar numele său și nu menționează numele avalistului, atunci îndosarierea se numește “în alb” sau în alb sau generală.

Rezultatul unei îndosarări în alb este că instrumentul devine la purtător, deși inițial a fost un instrument la ordin. Nu există aproape nicio diferență între un instrument care este plătibil la purtător sau un instrument în alb. Un astfel de instrument poate fi transferat prin simpla livrare.

Efectul îndosariatului în alb

Instrumentul la ordin devine un instrument la purtător. Art. 54 din lege prevede că un instrument negociabil care este plătibil la ordin se transformă într-un instrument la purtător atunci când este îndosariat în alb. Odată ce un instrument este îndosariat în alb, acesta poate fi livrat unei persoane care va avea apoi dreptul de a primi plata.

Instrumentul poate fi negociat numai prin livrare. Art. 49 din lege prevede că un instrument care este avizat în alb poate fi transformat într-un aviz complet prin simpla înscriere a numelui avalistului.

1. Aviz integral

Secțiunea 16(1) din lege prevede că, dacă o persoană scrie o dispoziție de plată a unei sume de bani care este menționată în instrument către sau la ordinul unei anumite persoane, se spune că avizul este “integral”. Persoana astfel specificată se numește avalistul instrumentului. Beneficiarul este reglementat de legea care se aplică unui beneficiar al plății.

Un astfel de tip de avizare se numește, de asemenea, avizare specială, deoarece specifică persoana căreia sau la ordinul căreia trebuie plătită factura.

1. Avizul restrictiv

Secțiunea 50 din lege prevede că, atunci când o persoană este restricționată sau i se interzice să negocieze în continuare instrumentul, se numește avizare restrictivă. În acest caz, un titular obține doar dreptul de a recupera suma, dar nu și de a o negocia în continuare. O astfel de restricție se realizează prin specificarea faptului că dreptul de a negocia în continuare a fost restrâns.

1. Îndosariere parțială

Secțiunea 56 prevede că atunci când o persoană îndosariază doar o parte a instrumentului sau transferă dreptul de a recupera sau de a primi doar o parte din sumă, atunci o astfel de îndosariere se numește îndosariere parțială. O astfel de îndosariere nu este valabilă. O persoană poate aviza instrumentul numai cu privire la întreaga sumă.

1. Aviz condiționat

Secțiunea 52 din lege prevede că, atunci când este impusă o condiție care limitează sau exclude răspunderea persoanei care face avizarea, atunci aceasta se numește avizare condiționată. Acesta este un mod valabil de negociere și nu invalidează caracterul negociabil al unui instrument.

În acest caz, o persoană își limitează sau își exclude răspunderea prin utilizarea unor cuvinte exprese conform cărora răspunderea va depinde de producerea unui eveniment specificat.

1. Adorarea fără recurs

Secțiunea 52 din lege prevede că un avalist, prin utilizarea unor cuvinte specifice, își exclude răspunderea față de avalist în cazul în care instrumentul nu este onorat. O astfel de îndosariere este valabilă și este o îndosariere fără recurs.

1. Îndosariere facultativă

Când avalistul face o îndosariere prin renunțarea la orice drept sau la anumite drepturi sau prin scutirea de anumite obligații în temeiul instrumentului, aceasta se numește îndosariere facultativă. Înscriitorul își extinde răspunderea sau renunță la anumite drepturi în temeiul instrumentului.

1. Îndosariere sans frais

Când îndosariatul nu dorește ca avalistul sau orice altă persoană care devine deținător al instrumentului să suporte orice cheltuieli în contul său în legătură cu factura, îndosarierea se numește îndosariere sans frais. Înscriitorul se face răspunzător față de avalist pentru cheltuieli.

1. Îndosariere falsă

O cambie sau un bilet nu poate fi negociată printr-un îndosariere falsă. Falsificarea nu conferă nici un titlu de proprietate nici măcar deținătorului în termen. Astfel, nimeni nu obține un titlu de proprietate asupra unui instrument prin intermediul unui instrument falsificat. Dacă un acceptant știe că instrumentul este fals, atunci acceptantul nu este exonerat de răspundere.

Principiile generale ale îndosariatului

Pentru ca un îndosariere să fie valabilă și corectă, trebuie respectate următoarele principii:

• Înscrierea se face pe instrument, iar dacă nu există un loc pentru a face acest lucru, atunci prin atașarea unei foi separate și prin aplicarea semnăturilor pe acea foaie;

• Firma trebuie să fie a avalistului sau a reprezentantului său autorizat;

• Înscrierea se face cu cerneală;

• Este permisă și o înscriere dactilografiată;

• În cazul în care înscrierea se face prin ștampilă de cauciuc, trebuie să existe și o semnătură făcută de mână;

• Nici un străin nu poate să facă o îndosariere pe un instrument negociabil;

• Îndosariul trebuie să fie făcut cu privire la întreaga sumă și nu pe bucăți;

• Numele avalistului trebuie să poarte aceeași ortografie ca și numele care apare pe instrument în calitate de beneficiar al plății sau avalist;

• După ce se face avizarea, aceasta trebuie să fie urmată de livrare. Fără livrare, îndosarierea va fi tratată ca fiind incompletă.

Efectul îndosarierii

Secțiunea 50 din lege prevede că, odată ce un instrument negociabil este îndosariat și livrat avalistului, acesta este transferat avalistului pentru negocieri ulterioare. Cu toate acestea, persoana care face această îndosariere poate restrânge sau exclude acest drept de negociere prin inserarea unor cuvinte.

Restricția făcută poate, de asemenea, să constituie endosatarul ca un agent care poate îndosaria instrumentul sau poate primi conținutul pentru avalist sau pentru o altă persoană specificată.

Ilustrație:

• Pagare numai pentru Z
• Pagare pentru Z sau comandă în contul lui J

Înscrierile menționate mai sus exclud dreptul lui Z de a negocia în continuare.

• Pay Z
• Pay Z valoarea în cont la Royal Bank of Scotland
• Pay Z conținutul, care face parte din contraprestația pentru un act de cesiune care a fost executat de Z în favoarea avalistului și a altora.

Avizele menționate mai sus nu exclud dreptul lui Z de a negocia în continuare.

Prin urmare, efectele îndosariatului sunt:

• Adorarea unui instrument urmată de livrare transferă dreptul de proprietate asupra instrumentului către avalist;

• Adoristul poate negocia în continuare instrumentul, cu condiția ca dreptul său de a face acest lucru să nu fi fost restrâns prin intermediul unei instrucțiuni specifice din instrument;

• O îndosariere care este în alb și este plătibilă la ordin se transformă într-o îndosariere la purtător, cu excepția cecurilor încrucișate;

• O îndosariere completă nu schimbă natura instrumentului, care este un instrument la purtător.

Caza de jurisprudență

1. În cauza Bommareddi Mothireddi v Bhimavarapu Pothireddi AIR 1963 AP 343, s-a stabilit că plata către deținătorul instrumentului, care include un avalist pentru încasare, oferă o descărcare de gestiune pentru autorul biletului la ordin.

• Dreptul care se bazează pe aval supraviețuiește chiar dacă avalistul moare, iar avalistul ar putea continua procesul. Având în vedere că avalul a fost făcut într-un scop specific, și anume, pentru încasarea sumei, acesta va fi valabil până la atingerea acelui scop.

1. În cazul Morepen Finance Ltd. v Reserve Bank Of India 116 (2005) DLT 129, s-a stabilit că efectul îndosariatului este că titlul legal trece la cesionar, iar cesionarul are apoi dreptul de a cere, de a primi sau de a intenta o acțiune în justiție pentru banii care trebuie plătiți în temeiul instrumentului respectiv.

1. În cazul Rahmath Bi v Angappa Raja (1969) 2 MLJ 518, s-a considerat că un avalist al unui bilet la ordin de încasare, care nu a plătit nicio contraprestație pentru acesta, are locus standi pentru a depune o cerere de insolvență împotriva emitentului biletului la ordin.

• De asemenea, s-a susținut că nu există nimic în Legea privind instrumentele negociabile care să restricționeze un astfel de drept al avalistului de a depune o cerere de insolvență împotriva emitentului biletului la ordin. Ar fi rezonabil ca avalistul să aibă dreptul de a depune o cerere de insolvență pentru a realiza banii.

1. În cazul Kanhyalal v Ramkumar AIR 1956 Raj 129, s-a considerat că inserarea numelui în orice parte a scrisului este pentru autentificarea unui instrument. Nu este necesar ca, pentru ca actul să fie obligatoriu, semnătura să se afle la subsolul instrumentului. Aceasta poate fi oriunde.