Potrivit unui nou studiu al Universității Cornell, mâncarea nesănătoasă nu este singura care determină ratele galopante ale obezității în Statele Unite. Cercetătorii concluzionează că, deși a trăi cu o dietă de cheeseburgeri și cartofi prăjiți spălați cu un Big Gulp nu este recomandabil din punct de vedere nutrițional, aceste alimente nu sunt, cel mai probabil, singurele vinovate care cauzează epidemia de obezitate.
Studiul din noiembrie 2015, “Fast Food, Soft Drink, and Candy Intake is Unrelated to Body Mass Index for 95% of American Adults”, apare în revista Obesity Science & Practice.
Pentru acest studiu, David Just, PhD, și Brain Wansink, PhD, care sunt co-directori ai Cornell University Food and Brand Lab, au analizat un eșantion reprezentativ la nivel național de adulți din Statele Unite și au constatat că consumul de băuturi răcoritoare, dulciuri și alimente fast-food nu este direct legat de indicele de masă corporală (IMC) pentru 95% din populație. Excepție fac persoanele care se află la capetele extreme ale spectrului IMC: cei care sunt subponderali în mod cronic și cei care sunt grav obezi.
Știința alimentară și studiul nutriției sunt surprinzător de complexe și enigmatice. Motivul pentru care atât de mulți americani sunt în prezent obezi este, de asemenea, controversat. Există o dezbatere în curs de desfășurare cu privire la faptul dacă creșterea dramatică a obezității este cauzată mai mult de consumul excesiv de alimente nesănătoase, cu o densitate calorică – sau, dacă lipsa de activitate fizică într-o epocă postindustrială a calculatoarelor este cauza principală a epidemiei de obezitate.
Indiferent de cauză, statisticile privind obezitatea sunt alarmante. Ratele de obezitate s-au triplat în ultimele trei decenii. Peste unul din trei adulți americani sunt în prezent obezi. Costul anual al obezității în materie de asistență medicală a fost estimat recent la o sumă uriașă cuprinsă între 147 și 214 miliarde de dolari.
Consiliere fără timp: Faceți mai multă mișcare și mâncați mai puțin pentru a slăbi
Cel mai probabil, obezitatea este cauzată de o combinație între un aport caloric crescut și mai puțină activitate fizică. Prin urmare, adoptarea unei abordări duble bazate pe creșterea activității fizice, reducând în același timp aportul caloric, pare a fi calea evidentă pentru a inversa această tendință. Micile modificări ale stilului de viață în ceea ce privește “aportul de calorii” și “scăderea caloriilor” pot face o diferență uriașă în ceea ce privește IMC-ul unei persoane în timp. Nu trebuie să luați măsuri extreme pentru a pierde din greutate. Dimpotrivă, este mult prea ușor să pui kilograme în plus dacă nu ai grijă ce mănânci și îți petreci cea mai mare parte a zilei stând jos.
De exemplu, dacă considerați că 3.500 de calorii echivalează cu aproximativ un kilogram de grăsime, trebuie să creați un deficit caloric de 3.500 de calorii pentru a pierde un kilogram de grăsime. Practic, dacă tăiați 250 de calorii din dieta dvs. tipică în fiecare zi și vă creșteți cheltuielile calorice cu 250 de calorii, veți pierde aproximativ 1 kilogram de grăsime pe săptămână (500 de calorii x 7 zile = 3.500 de calorii).
Pe de altă parte, dacă consumați doar 500 de calorii în plus pe zi, rămânând în același timp sedentar, veți câștiga aproximativ un kilogram pe săptămână. Cum arată 500 de calorii? Patru fâșii de șuncă echivalează cu aproximativ 500 de calorii. Cinci mere echivalează cu aproximativ 500 de calorii. Un alt exemplu ar putea fi cele două lingurițe de zahăr pe care le-ai putea pune în cafeaua de dimineață, care însumează aproximativ 35 de calorii pe zi. Două lingurițe de zahăr pe zi se traduc în 3.500 de calorii (un kilogram de grăsime) la fiecare 100 de zile și peste un kilogram într-un an.
Capacitatea de a arde calorii prin activitate fizică rezumă puterea de echilibrare energetică a exercițiului fizic. Nu trebuie să deveniți un fanatic al exercițiilor fizice pentru a arde doar 250 de calorii pe zi prin activitate fizică. Aceste 250 de “calorii consumate” pe zi ar putea însuma o pierdere în greutate de douăzeci și șase de kilograme într-un an! De asemenea, creșterea masei musculare slabe prin antrenament de forță vă poate stimula rata metabolică generală. În The Athlete’s Way, am un capitol intitulat “Filozofia nutriției”. La p. 342 spun,
“Experții sunt convinși că făcând alegerile alimentare corecte pot îmbunătăți sănătatea și ne pot proteja de anumite boli. Din nefericire, nimeni nu pare să se pună de acord cu privire la care ar trebui să fie alegerile exacte pentru fiecare circumstanță. Când vine vorba despre ceea ce ar trebui să mănânce oamenii, există o mulțime de opinii și puține certitudini. Nutriția este un domeniu potențial confuz și adesea neînțeles.
De aceea, prescripția de nutriție stabilită în acest capitol este: folosiți bunul simț, mâncați intuitiv, țineți evidența caloriilor ingerate/lipsate, rămâneți hidratați și consumați o varietate de alimente. De asemenea, doriți să evitați mofturile alimentare. Nu faceți alegeri dietetice pe baza titlurilor din ziare și evitați să faceți din alimente un tabu. Pe scurt, asta e tot. Mâncarea ar trebui să fie o sursă de bucurie, nu de nevroză.”
Filosofia mea nutrițională a fost influențată de François de La Rochefoucauld care, în anii 1600, a scris în Réflexions ou Sentences et Maximes Morales: “Să-ți protejezi sănătatea cu prețul unei diete prea stricte este într-adevăr o boală obositoare”. Mă simt îndreptățit de cele mai recente cercetări efectuate de Just și Wansink și apreciez faptul că și ei subliniază importanța de a nu interzice alimentele și de a monitoriza aportul caloric.
Știu din experiența personală că, pe termen lung, controlul porțiilor și consumul de “junk foods” cu moderație funcționează mai bine pentru mine decât adoptarea unei abordări de tipul “totul sau nimic”, care am descoperit că declanșează pofte. Dacă spun: “Nu voi mai mânca niciodată o negresă”. Dintr-o dată, tot la ce mă gândesc este să mănânc o negresă. În schimb, voi mânca o jumătate de brownie din când în când, ceea ce anulează orice potențială poftă și nevoia de a face excese pentru că mă simt lipsit.
Mai jos este o imagine a sfatului “Deci, ce înseamnă acest lucru pentru cei care luptă împotriva obezității?” dat de Just și Wansink. Pentru un link extins către această imagine, faceți clic aici.
Datorită faptului că, în cele din urmă, nu a existat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește consumul de așa-numitele junk foods între persoanele supraponderale și cele cu greutate sănătoasă, cercetătorii concluzionează că majoritatea covârșitoare a problemelor de greutate nu sunt cauzate doar de consumul de sucuri, dulciuri și fast-food. Într-un comunicat de presă, Dr. Just explică rezultatele,
“Acest lucru înseamnă că dietele și campaniile de sănătate care au ca scop reducerea și prevenirea obezității pot fi pe o cale greșită dacă se bazează pe demonizarea unor alimente specifice. Dacă dorim o schimbare reală, trebuie să ne uităm la dieta generală, precum și la activitatea fizică. Țintirea îngustă a alimentelor nesănătoase nu este doar ineficientă, ci poate fi și autodistructivă, deoarece distrage atenția de la cauzele reale care stau la baza obezității.”
Concluzie: Monitorizarea caloriilor ingerate-caloriilor consumate este o treabă complicată
Măsurarea numărului de calorii pe care le consumați în fiecare zi și a numărului de calorii pe care le ardeți prin exerciții fizice nu va fi niciodată sută la sută exactă. Prin urmare, mici schimbări de obiceiuri de-a lungul timpului și rămânerea în cunoștință de cauză a aportului caloric și menținerea unei activități moderate reprezintă cheia pentru menținerea unei greutăți sănătoase.
Cercetătorii de la Cornell concluzionează: “Aceste constatări sugerează că medicii și practicienii care caută să ajute persoanele să obțină o greutate sănătoasă ar trebui să examineze modul în care modelele generale de consum, cum ar fi gustările, și activitatea fizică influențează greutatea, în loc să elimine pur și simplu “alimentele nesănătoase” din dietele pacienților.”
Dacă doriți să citiți mai multe despre acest subiect, consultați postările mele de pe blogul Pyschology Today,
- “Will Obesity Bankrupt the United States in the Near Future?”
- “Ar trebui ca obezitatea să fie clasificată ca o boală?”
- “Cantități foarte mici de exerciții fizice pot aduce beneficii uriașe”
- “Cei mai importanți 3 factori de risc pentru obezitatea infantilă”
- “Etichetarea obezității ca boală se va întoarce împotriva noastră?”
- “5 moduri de a vă proteja de principala cauză de deces”
- “Irisin: “Hormonul exercițiilor fizice” are beneficii puternice pentru sănătate”
- “O mai bună sănătate a creierului este posibilă fără fanatismul exercițiilor fizice”
- “Sunt banii corporațiilor care influențează experții în sănătate “bazați pe știință”?”
- “Un motiv în plus pentru a vă deconecta televizorul”
- “Timpul excesiv petrecut în fața ecranului ne subminează încet-încet rezistența?”
- “Hipocrate avea dreptate: Mersul pe jos este cel mai bun medicament”
- “Activitatea aerobică vs. antrenamentul de forță: Care arde mai multe grăsimi?”
- “Ar putea o rețea socială să vă motiveze să faceți mai multă mișcare?”