Articolul este rezultatul unei colaborări între o echipă de cardiologi, printre care se numără: Dr. Aseem Malhotra, de la Spitalul Lister din Stevenage, în Marea Britanie; Prof. Rita Redberg, de la Școala de Medicină a Universității California-San Francisco și editor al revistei JAMA Internal Medicine; și Pascal Meier, de la Spitalul Universitar Geneva din Elveția și de la University College din Londra, care este, de asemenea, editor al BMJ Open Heart.

Echipa a citat recenzii care nu arată nicio asociere între consumul de grăsimi saturate și un risc mai mare de boli de inimă, pentru a-și susține argumentul împotriva existenței grăsimilor saturate care blochează arterele.

“Este timpul să schimbăm mesajul de sănătate publică în ceea ce privește prevenirea și tratamentul bolii coronariene de la măsurarea lipidelor serice și reducerea grăsimilor saturate din alimentație”, spun autorii. În loc să se concentreze pe scăderea grăsimilor din sânge și pe eliminarea grăsimilor saturate din alimentație, ar trebui să se sublinieze importanța consumului de “alimente adevărate”, a participării la o activitate fizică regulată și a reducerii la minimum a stresului.

Potrivit lui Malhotra, Redberg și Meier, abordarea actuală a gestionării bolilor de inimă seamănă cu practica instalațiilor sanitare, dar noțiunea de îmbunătățire a afecțiunii prin “desfundarea unei țevi” a fost invalidată de o serie de studii clinice. Studiile au constatat că, atunci când a fost introdus un stent pentru a lărgi arterele îngustate, riscul de atac de cord sau de deces nu a fost diminuat.

“Decenii de accent pus pe primatul scăderii colesterolului din plasmă, ca și cum acesta ar fi un scop în sine și care conduce o piață de alimente și medicamente “dovedite a reduce colesterolul” și “cu conținut scăzut de grăsimi”, a fost greșit”, susține grupul de experți. Aceste concepții greșite pot proveni din “raportarea selectivă a datelor”, sugerează ei.