Acest capitol se concentrează asupra proceselor psihologice în internalizarea morală. Psihologii au fost mult timp intrigați de internalizarea morală, deoarece aceasta întruchipează vechea problemă a modului în care indivizii ajung să gestioneze conflictul inevitabil dintre nevoile personale și obligațiile sociale. Există un dezacord teoretic care se învârte în jurul experiențelor de socializare care sunt cele mai susceptibile de a favoriza procesul de internalizare. Capitolul trece în revistă corpul destul de mare de cercetări pertinente și le evaluează în raport cu noțiunile teoretice călăuzitoare. Sunt prezentate trei mari categorii care cuprind cea mai mare parte a cercetării – disciplina parentală, identificarea și modelarea și dezechilibrul cognitiv. Consecvența comportamentului moral și influența situației care nu are de-a face direct cu internalizarea, dar care are o influență certă asupra acesteia sunt discutate în cadrul capitolului. Deși limitată în focalizare, varietatea modelelor de cercetare, a instrumentelor de măsurare și a conceptelor teoretice atestă natura complexă și multifațetată a internalizării morale. Fiecare abordare pare să surprindă o parte a realității și fiecare ipoteză poate pretinde un anumit sprijin empiric, deși niciuna nu a fost încă supusă testului crucial.