Proprietățile de tracțiune ale intestinului uman intact și suturat au fost examinate cu ajutorul tensiometrului Instron 1122 pe 471 de specimene cadaverice și 98 de specimene îndepărtate chirurgical. Printr-o metodă de viteză de deformare constantă au fost primite două curbe maxime, care permit examinarea peretelui intestinal ca o structură cu mai multe straturi. Au fost generate rezultate repetabile pentru intestinele cadaverice și cele îndepărtate chirurgical, ale căror proprietăți mecanice au fost similare în anumite condiții de depozitare. Proprietățile mecanice ale intestinului intact în direcție axială și transversală au fost diferite. Rezistența mecanică a peretelui intestinal intact a fost condiționată de submucoasă și musculatură, în timp ce seroasa și mucoasa nu au prezentat o rezistență semnificativă. Compararea proprietăților mecanice ale specimenelor axiale ale peretelui intestinal intact și ale peretelui intestinal cu toate straturile suturate transversal a determinat faptul că numai submucoasa furnizează rezistență mecanică la anastomoză. Celelalte straturi nu contribuie cu nicio forță semnificativă la rezistența anastomozei. Forța aplicată firului în timpul legării nodului nu modifică participarea straturilor intestinale la furnizarea capacității de reținere a suturii pentru adâncimi de sutură de 8 și 12 mm. S-a arătat grafic de ce suturile care nu se cos pe submucoasă nu sunt fiabile.