Hierarhia academică a genurilor a plasat pictura peisagistică la un nivel scăzut în scara sa de valori, dar pictura peisagistică a căpătat o importanță și un prestigiu tot mai mari în perioada romantică. Peisajele romantice au de obicei o atmosferă “mohorâtă”; ele se referă mai mult la sentimentele subiective ale artistului, decât la o înregistrare obiectivă a lumii observabile. Furtunile, naufragiile și lumina misterioasă a amurgului și a zorilor au fost teme populare:
“În arta romantică, natura – cu puterea ei incontrolabilă, imprevizibilitatea și potențialul pentru extreme cataclismice – a oferit o alternativă la lumea ordonată a gândirii iluministe.”
Galitz, Kathryn Calley. “Romantismul”. In Heilbrunn Timeline of Art History
Picturile peisagistice din perioada romantică se împart, în general, în trei categorii:
Peisajul pastoral
Peisajul pastoral se referă la peisajul “locuit”: scene placide de ferme bine îngrijite, care reprezintă o viziune liniștitoare a controlului uman asupra naturii:
“Peisajele pastorale celebrează dominația omului asupra naturii. Scenele sunt pașnice, înfățișând adesea recolte coapte, grădini frumoase, peluze îngrijite cu priveliști largi și animale îngrășate. Omul a dezvoltat și a îmblânzit peisajul – acesta produce necesitățile de care avem nevoie pentru a trăi, precum și frumusețe și siguranță.”
Muzeul de Artă al Universității din Arizona
Picturalul
Picturalul se referă la frumusețea naturii nealterate de intervenția umană. În secolul al XVIII-lea, oamenii au început să aprecieze ceea ce astăzi numim locuri “pitorești”: priveliști fermecătoare ale munților sau ale unui pârâu, sau un apus de soare, sau pur și simplu observarea vieții sălbatice în habitatul lor natural. Dacă ați condus vreodată pe un drum și ați văzut indicatoare pentru un punct de belvedere, unde este posibil să obțineți o fotografie bună, acela este un loc “pitoresc”! În mod ironic, această apreciere pentru “pitoresc” a apărut în contextul Revoluției Industriale, când natura “nealterată” era amenințată cu dispariția.
Sublimul
În cele din urmă, cel de-al treilea tip de peisaj se numește Sublimul:
“Imaginile sublime, pe de altă parte, arată Natura în cea mai înfricoșătoare formă a sa; de fapt, Burke credea că “teroarea este în toate cazurile… principiul conducător al sublimului”. Există o teamă și o reverență față de sălbăticie care pentru Burke era asemănătoare cu pasiunea violentă. Omenirea este mică și neputincioasă în fața râurilor învolburate, a stâncilor și canioanelor amețitoare, a animalelor feroce și a furtunilor violente. Aceste lucrări pot fi, de asemenea, înălțătoare, dar într-un mod profund spiritual. Sublimul subliniază dominația lui Dumnezeu asupra umanității și ia în considerare posibila nebunie în încrederea covârșitoare a omenirii.”
Muzeul de Artă al Universității din Arizona
Este genul de peisaj care îți face pielea de găină și îți face inima să se accelereze (gândește-te la munți uriași, mări tumultoase, furtuni puternice sau vulcani în erupție). Pentru amatorii de senzații tari, aceasta este experiența supremă a naturii – iar pictorii romantici de peisaje au devenit amatorii de senzații tari de “sporturi extreme” din vremea lor, căutând locații îndepărtate unde puteau surprinde natura în toată măreția sa sublimă.
Unul dintre cei mai importanți peisagiști romantici a fost pictorul german Caspar David Friedrich, a cărui operă este adesea legată de conceptul de sublim din secolul al XVIII-lea – senzația pe care o trăim atunci când ne confruntăm cu nemărginirea naturii sau cu puterea incomensurabilă a forțelor naturale. În contrast cu credința Iluminismului în rațiune și știință, pictorii romantici de peisaje au privit la natură pentru a găsi dovezi ale puterii lui Dumnezeu de a face toate eforturile noastre nesemnificative. Sublimul evocă sentimente de teroare și uimire pentru că permite minții noastre să întrezărească infinitul, sau puteri mult mai mari decât noi.
Friedrich’s Monk by the Sea (Smarthistory)
http://smarthistory.khanacademy.org/friedrich-monk-by-the-sea.html
Școala americană Hudson River School a fost, de asemenea, influențată de Sublimul. Școala de pe râul Hudson s-a concentrat pe măreția impresionantă a peisajului american. Această pictură a lui Thomas Cole înfățișează o curbă ascuțită a râului Connecticut în apropiere de Mount Holyoke, Massachusetts. Pictorul este înfățișat în prim-plan, o mică pată copleșită de forțele vaste ale naturii. Partea stângă a tabloului prezintă o pădure densă sub un cer furtunos, simbolizând natura sălbatică; partea dreaptă înfățișează câmpuri cultivate sub un cer însorit, simbolizând civilizația.
Cole’s The Oxbow (Smarthistory)
https://www.khanacademy.org/humanities/becoming-modern/romanticism/romanticism-in-the-united-states/v/cole-oxbow
În Anglia, cel mai important pictor de peisaje a fost John Constable. El a pictat scene pastorale din mediul rural de lângă casa copilăriei sale din Suffolk. Peisajele lui Constable au fost pictate în momentul în care revoluția industrială a transformat mediul rural englez. Ele sunt o reprezentare nostalgică a unui mod de viață care dispare rapid.
Aflați mai multe: Constable and the English Landscape (Smarthistory)
John Constable, View on the Stour near Dedham (Smarthistory)
https://www.khanacademy.org/humanities/becoming-modern/romanticism/romanticism-in-england/v/john-constable-view-on-the-stour-near-dedham
Contemporanul lui Constable, J.W.M. Turner, a reacționat și el la impactul modernizării rapide din secolul al XIX-lea. Această pictură s-a bazat pe o relatare a căpitanului unei nave de sclavi care și-a aruncat sclavii bolnavi și muribunzi peste bord în timpul unei furtuni, deoarece asigurarea sa acoperea doar sclavii pierduți pe mare, nu și pe cei care au murit din alte cauze. Artistul folosește culori și tușe turbulente pentru a exprima violența scenei.
Turner’s Slave Ship (Smarthistory)
http://smarthistory.khanacademy.org/turners-slave-ship.html
Vezi și:
Simon Schama’s J.M.M.W. Turner (The Power of Art 1 of 4)
http://www.youtube.com/watch?v=Pbc_A6Pw2VI
______________________________
Resurse web:
Pastoral și sublim: The Two Faces of Romantic Landscape
“19th Century Landscape – The Pastoral, the Picturesque, and the Sublime”, Muzeul de Artă al Universității din Arizona
http://www.artmuseum.arizona.edu/events/event/19th-century-landscape-the-pastoral-the-picturesque-and-the-sublime
Finalul capitolului
Înapoi la cuprins
Această lucrare este licențiată sub licența Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License.