DISCUȚII

Edemul pulmonar cardiogen acut este o afecțiune care pune viața în pericol, cu o mortalitate ridicată. Din punct de vedere clinic, se caracterizează prin apariția rapidă a dispneei, tahipnee, tahicardie și hipoxemie severă. Semnul distinctiv radiologic al edemului pulmonar cardiogen este reprezentat de opacități bilaterale simetrice în zona perihilară, rezultând aspectul clasic de “umbră de fluture” sau “aripă de liliac”.

UPE este o entitate clinică rară care prezintă provocări de diagnostic și este adesea diagnosticată greșit la început pentru pneumonie, aspirație sau hemoragie alveolară.

UPE cardiogen este o entitate clinică rară care apare în aproximativ 2% din cazurile de insuficiență cardiacă congestivă. UPE a fost raportată după insuficiență cardiacă congestivă, insuficiență valvulară mitrală și suprasolicitare lichidiană de diferite cauze.

Un edem unilateral cu patologie ipsilaterală a fost raportat cu poziția de decubit lateral prelungit, toracocenteză rapidă, după obstrucția acută a căilor respiratorii superioare, contuzie pulmonară, pleurodeză cu talc, ocluzie a venelor pulmonare și șunt sistemic-pulmonar congenital sau chirurgical (de ex, șuntul Blalock-Taussig).

Oedemul unilateral cu anomalie de perfuzie în plămânul contralateral apare în cazul emboliei pulmonare unilaterale, hipoplaziei unilaterale a arterei pulmonare, sindromului Swyer-James și emfizemului/bolii unilaterale. Cu toate acestea, RM severă (RM organică sau funcțională) este principala cauză de UPE.

Majoritatea cazurilor de UPE asociate cu insuficiența cardiacă afectează plămânul drept. Într-un studiu realizat de Attias și colab., UPE a fost drept în 89% din cazuri, iar UPE stâng a fost puțin frecvent, reprezentând doar 0,2% din toate cazurile de edem pulmonar cardiogen. UPE de partea stângă ca o consecință a regurgitării mitrale este rară. Tomcsanyi și colab., au raportat un caz de UPE stâng din cauza unei regurgitări mitrale excentrice, care complică un infarct miocardic acut inferior.

UPE este adesea diagnosticat greșit la început pentru alte cauze de infiltrate alveolare și interstițiale unilaterale, în special pneumonie, ceea ce duce la întârzierea inițierii unui tratament optim. Choi și colab., au demonstrat o întârziere medie de 4-5 zile în inițierea tratamentului adecvat al ICC la pacienții cu UPE cardiogenă. Mai mult, pacienții cu UPE au un risc mai mare de mortalitate, de 6,9 ori mai mare, decât pacienții cu edem pulmonar bilateral, iar întârzierea în tratamentul adecvat al UPE poate fi o explicație pentru această mortalitate crescută.

BNP este de mare ajutor în diferențierea între edemul pulmonar acut de origine cardiogenă sau non-cardiogenă. Posibilitatea de insuficiență cardiacă este foarte scăzută atunci când nivelul BNP este <100 pg/ml (valoare predictivă negativă 90%), în timp ce posibilitatea de insuficiență cardiacă este foarte mare atunci când nivelul BNP este >500 pg/ml (valoare predictivă pozitivă 90%).

În cazul nostru, pacientul a fost diagnosticat cu edem pulmonar stâng, în ciuda infiltratului pulmonar unilateral, pe baza absenței febrei, a RM organic, a culturilor negative, a nivelului ridicat de peptidă B-natriuretică și a nivelurilor scăzute de PCT și CRP. Cazul indexat a avut o dispariție foarte rapidă a opacităților de pe partea stângă, în urma tratamentului optim și agresiv al insuficienței cardiace congestive.

UPE este o prezentare neobișnuită a edemului pulmonar cardiogen. Opacitățile asimetrice pe o skiagramă toracică au de obicei o cauză respiratorie, dar UPE trebuie avut în vedere, mai ales la pacienții cu prezentare clinică compatibilă. Tratamentul precoce și agresiv trebuie inițiat prompt pentru a evita un prognostic nefavorabil.

.