Psihoza este o stare de spirit care implică perturbări în zonele de funcționare a creierului, inclusiv cogniția, percepția, procesarea și emoțiile. Din punct de vedere istoric, psihoza a fost folosită pentru a se referi la orice stare de sănătate mintală care interfera cu funcționarea normală. În prezent, cea mai frecventă definiție a psihozei este un episod care determină pe cineva să se deconecteze într-un fel de realitate.

Individualii care se confruntă cu simptome de psihoză pot considera util să caute tratament de la un profesionist în domeniul sănătății mintale.

Ce este psihoza?

Când cineva intră într-o stare de spirit care nu se conectează cu realitatea, este posibil să fi intrat într-o stare de psihoză. Unul dintre semnele primare ale psihozei sunt halucinațiile sau iluziile. Halucinațiile apar atunci când simțurile percep ceva care nu este real și pot veni sub mai multe forme, inclusiv halucinații auditive, vizuale și tactile. Iluziile, pe de altă parte, sunt credințe false.

Psihoza nu este o afecțiune de sine stătătoare. În schimb, ea apare ca un simptom al altor afecțiuni. Unele afecțiuni, medicale și psihologice, care enumeră psihoza ca simptom primar includ:

• Schizofrenie
• Epilepsie
• Alzheimer
• Psihoză postpartum
• Bipolară
• Depresie psihotică

Termenii “episod psihotic” și “izbucnire psihotică” descriu cel mai adesea o deconectare bruscă și bruscă de la realitate. Psihoza este o experiență înspăimântătoare pentru multe dintre persoanele pe care le afectează. Până la 3 din 100 de persoane vor avea un episod psihotic la un moment dat în viața lor.

Ce cauzează psihoza?

Psihoza a fost legată de reducerea materiei cenușii din creier. Se crede că modificările în structura creierului, precum și genetica contribuie la dezvoltarea psihozei. Ingestia anumitor substanțe, cum ar fi marijuana, este, de asemenea, legată de episoadele psihotice.

Psihoza este cel mai frecvent asociată cu schizofrenia, o afecțiune psihiatrică severă care poate provoca o pierdere continuă a contactului cu realitatea. Alte afecțiuni de sănătate mintală care pot provoca psihoză includ depresia majoră și bipolarul. Abuzul de substanțe și sevrajul chimic au fost, de asemenea, cunoscute ca ducând la psihoză.

Se crede că unele afecțiuni medicale, cum ar fi boala Parkinson și Alzheimer, pot provoca, de asemenea, psihoză. În plus, o infecție severă care s-a răspândit la creier, epilepsia, accidentul vascular cerebral, tumorile cerebrale și stadiile târzii ale SIDA au potențialul de a provoca episoade psihotice, deși psihoza nu este caracteristică acestor boli.

Psihoza postpartum

În cazuri rare, psihoza poate apărea la femei după naștere, în general în primele două săptămâni după naștere. Psihoza postpartum este legată de depresia postpartum, dar este mult mai rară, apărând după doar aproximativ 0,1% din nașteri. Factorii de risc includ un episod psihotic anterior, bipolaritate sau un istoric familial de bipolaritate. Afecțiunea este atât temporară, cât și tratabilă, dar este gravă: există o rată de sinucidere de 5% asociată cu psihoza postpartum și o rată de infanticid de 4%.

Simptomele psihozei postpartum includ:

• Deluzii
• Halucinații
• Judecată irațională

Aceste simptome pot fi severe. Nu toate femeile care dezvoltă psihoză postpartum se rănesc pe ele însele sau pe alții, dar psihoza postpartum poate duce la acest comportament. Femeile care prezintă simptome de psihoză postpartum trebuie să apeleze imediat la servicii profesionale medicale, de sănătate mintală sau de urgență.

Aflați mai multe despre psihoza postpartum.

Ce este depresia psihotică?

Depresia psihotică se caracterizează prin depresie severă cu simptome de psihoză. Este, de asemenea, menționată ca depresie majoră cu caracteristici psihotice și depresie delirantă. În Manualul de Diagnostic și Statistică (ediția a 5-a), depresia psihotică este înregistrată ca o subclasificare a tulburării depresive majore.

La persoanele cu depresie severă, psihoza ia adesea forma unor iluzii. O persoană cu depresie psihotică poate crede că numai lucruri rele i se vor întâmpla cu siguranță sau că există puține speranțe pentru viitor. Aceste convingeri, care pot duce la gânduri și acțiuni sinucigașe, pot face ca depresia psihotică să fie deosebit de periculoasă.

Datorită riscului ridicat de gândire suicidară asociat cu acest tip de depresie, diagnosticarea și tratamentul precoce sunt adesea esențiale. Antidepresivele și antipsihoticele s-au dovedit a fi tratamente eficiente pentru depresia psihotică.

Psihoză v.s. Schizofrenie

Există o anumită confuzie cu privire la diferența dintre psihoză și schizofrenie. Principalul factor de distincție între cele două este că psihoza este un simptom, în timp ce schizofrenia este o afecțiune mintală diagnosticabilă. Psihoza este un simptom comun al schizofreniei, dar este, de asemenea, un simptom al multor alte afecțiuni medicale și de sănătate mintală. De asemenea, schizofrenia are și alte simptome primare în afară de psihoză.

Psihoza în mass-media

Avertisment de spoiler mai jos.

Reprezentările din mass-media ale bolilor mintale sunt adesea inexacte. Ele pot include distorsiuni și exagerări ale simptomelor afecțiunilor de sănătate mintală, precum și descrieri incorecte și inconsistente ale anumitor afecțiuni de sănătate mintală. În filme și la televiziune, de exemplu, afecțiuni cum ar fi cele bipolare sau schizofrenia sunt adesea legate de tendințe violente, chiar și atunci când violența nu este tipică afecțiunii descrise. Acest tip de reprezentare poate duce la o mai mare stigmatizare a problemelor de sănătate mintală. Acest lucru este valabil mai ales în cazul psihozei, care este frecvent confundată cu psihopatia.

• Batman: Deși violența nu este întotdeauna un simptom al psihozei, indivizii violenți reprezentați în mass-media sunt uneori numiți psihotici. Jokerul, de exemplu, un personaj din universul Batman, este adesea descris ca fiind psihotic atunci când el prezintă de fapt simptome de psihopatie, potrivit profesioniștilor din domeniul sănătății mintale. Aceste două afecțiuni sunt adesea combinate sau corelate în mod incorect, ceea ce duce la o înțelegere inexactă a psihozei. Această înțelegere eronată ar putea întârzia diagnosticarea și tratamentul afecțiunii sau ar putea cauza agravarea simptomelor.
• Black Swan (2010): Filmul Black Swan (2010) prezintă o balerină, Nina, care suferă de psihoză. Deși unii psihiatri subliniază că filmul descrie destul de corect psihoza, Nina suferă și de alte probleme de sănătate mintală care nu tind să însoțească psihoza, cum ar fi o tulburare de alimentație și un comportament obsesiv-compulsiv. Deși portretizarea psihozei ar putea fi realistă, reprezentarea unor probleme de sănătate mintală care se suprapun și care nu sunt întotdeauna direct legate poate fi totuși înșelătoare pentru unii.
• Tully (2018): Tully este un film din 2018 cu un final răsucit care dezvăluie că personajul principal, Marlo, suferă de psihoză postpartum. Reprezentarea în film a psihozei postpartum a fost considerată controversată de unii. În film, bona de noapte, Tully, se dezvăluie a fi o halucinație cauzată de psihoza postpartum a lui Marlo. Unii avertizează că filmul poate fi declanșator pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală postpartum din cauza portretizării sale realiste și a lipsei de diagnostic și tratament a personajului.

1. Caron, C. (2018, 2 mai). Diablo Cody, răspunzând criticilor, spune că “Tully” este menit să fie “inconfortabil”. Retrieved from https://www.nytimes.com/2018/05/02/movies/tully-postpartum-depression-charlize-theron.html
2. Early psychosis and psychosis. (n.red.). NAMI. Retrieved from https://www.nami.org/earlypsychosis
3. First Episode Psychosis: Un ghid de informare. (2012). Retrieved from http://www.camh.ca/en/hospital/health_information/a_z_mental_health_and_addiction_information/psychosis/first_episode_psychosis_information_guide/Pages/fep_treatment.aspx
4. James, S. (2010, December 20). ‘Black Swan’: Psihiatrii diagnostichează decăderea balerinei. Retrieved from http://abcnews.go.com/Health/Movies/black-swan-psychiatrists-diagnose-natalie-portmans-portrayal-psychosis/story?id=1243687
5. MacGill, M. (2017, December 14). Ce este psihoza? Retrieved from https://www.medicalnewstoday.com/articles/248159.php
6. Moye, D. (2011, 21 iulie). Batman Villains Psychoanalyzed By Mental Health Experts. Retrieved from http://www.huffingtonpost.com/2011/07/21/batman-villains-psychoanalyzed_n_901913.html
7. Postpartum Psychosis. (n.red.). Retrieved from http://www.postpartum.net/learn-more/postpartum-psychosis
8. Psychosis. (n.d.). Ghidul de sănătate The New York Times. Retrieved from http://health.nytimes.com/health/guides/disease/psychosis/overview.html
9. Rothschild, A. J. (2013). Provocări în tratamentul tulburării depresive majore cu caracteristici psihotice. Schizophrenia Bulletin, 39(4), 787-796. doi: 10.1093/schbul/sbt046
10. Tanap, R. (2017, 20 martie). Înțelegerea pauzelor psihotice. Retrieved from https://www.nami.org/Blogs/NAMI-Blog/March-2017/Understanding-Psychotic-Breaks

.