Respirația pe gură nediagnosticată creează copii nesănătoși

Noțiunea că respirația pe gură este pentru proști și inepți este o premisă comică de lungă durată, dar adevărul medical este un pic mai tulburător. Cei care respiră pe gură, copiii care respiră în mod disproporționat pe gaura feței, prezintă un risc supradimensionat de probleme medicale. Toată acea gâfâială poate altera de fapt dezvoltarea copiilor, iar efectele persistente ale respirației bucale pot fi greu de inversat la adulți. Deși problema poate fi greu de diagnosticat – ceea ce face dificilă cunoașterea numărului de persoane care respiră pe gură – unele simptome pot ajuta cadrele medicale să intervină atunci când este nevoie.

“Respirația pe gură, în special cea care apare la o vârstă fragedă, modifică dezvoltarea feței unei persoane. Le face fața lungă, bărbia retrasă, nasul căzut, nările evazate, dinții strâmbi și zâmbetul gingaș”, explică medicul Dr. Anil Rama. “De asemenea, duce la carii, respirație urât mirositoare, somn prost și o personalitate mizerabilă.”

ADVERTISMENT

Rama ar putea părea că este dură. Ea nu este. Există numeroase dovezi care sugerează că copiii care respiră pe gură au mai multe șanse de a se chinui la școală, de a plânge noaptea, de a crește într-un ritm mai lent, de a suferi de toane și de a dezvolta amigdale mai mari decât copiii care respiră pe nas. Când cresc, cei care respiră pe gură sunt mai predispuși la oboseală cronică, la ceață cerebrală și, așa cum a subliniat Rama, la a avea o față cam ciudată. Cu alte cuvinte, modul în care folosim “respirator pe gură” pentru a conota o persoană care este un pic cam deplasată și în afara ei este, de fapt, destul de precis – deși este distinct de nepoliticos.

Respirația pe gură, care este declanșată în mod obișnuit de astm, alergii și suptul excesiv al degetului mare, este rea dintr-un motiv destul de specific. Atunci când oamenii respiră pe nas, aceasta declanșează sinusurile paranazale care produc oxid nitric, facilitând circulația oxigenului în tot corpul, ajutând plămânii să absoarbă oxigenul, relaxând mușchii și permițând vaselor de sânge să se dilate. Oxidul nitric are, de asemenea, proprietăți antifungice, antivirale, antiparazitare și antibacteriene, care întăresc sistemul imunitar și previn infecțiile. Respirația pe nas ajută practic la curățarea organismului.

“Respirația prin nas este importantă pentru curățarea, umidificarea și procesarea aerului pentru plămâni. De asemenea, îmbunătățește în mod direct somnul și reglează respirația, ceea ce ne ajută să rămânem calmi”, notează Rama. O lipsă de respirație nazală în timp poate avea un impact enorm asupra dispoziției și sănătății mentale a unei persoane. “Respirația bucală este cea care va împovăra o relație. Cei care respiră pe gură, în general, sunt mai irascibili, furioși, lipsiți de răbdare, sunt stresați, uitucă, somnoroși, obosiți și nu sunt atât de fericiți pe cât ar putea fi.”

Medicii pot diagnostica persoanele care respiră pe gură prin examinarea tiparelor comportamentale, a problemelor dentare, a șovăielii și a răgușelii. Dar este nevoie de timp, deoarece toate aceste simptome sunt destul de comune și nu sunt deosebit de alarmante.

ADVERTISMENT

Oamenii rareori își dau seama de importanța respirației nazale până când se îmbolnăvesc de răceală și devin congestiți. Când se întâmplă acest lucru, somnul, respirația și sănătatea lor mintală au de suferit. Acest lucru este de obicei atribuit bolii, dar este de fapt un rezultat direct al respirației bucale. Uneori, tratarea respirației bucale este o chestiune de tratare a unei boli subiacente care afectează respirația nazală, dar uneori respirația bucală poate deveni o chestiune de obișnuință. Pentru adulții care respiră pe gură, Rama recomandă exerciții de întărire a maxilarului pentru a atenua respirația bucală. Dar cei mai mulți dintre cei care respiră pe gură încep de mici, pur și simplu pentru că nu își dau seama de consecințe, așa că depistarea și corectarea din timp este cea mai eficientă soluție. În cele din urmă, respirația pe gură este ceva ce copiii ar trebui să facă doar atunci când sunt bolnavi. În caz contrar, ei trimit corpului lor un mesaj că ceva nu este în regulă și schimbă cursul dezvoltării lor, avertizează Rama.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.