Suntem obișnuiți cu idei alimentare ieșite din comun aici, la The Salt. Dar chiar și noi am fost nevoiți să luăm o pauză în fața titlurilor recente despre un tip care s-a lăudat că a găsit o modalitate de a ocoli mâncarea.

Blogul lui Rob Rhinehart detaliază experimentul său de două luni în care a consumat în mare parte Soylent, un preparat inventat de el pentru a oferi toată nutriția și niciuna dintre problemele legate de mâncare. Acesta a atras mai întâi atenția celor de la Vice, iar apoi a celor de la The Washington Post, care au spus că planul său ar putea funcționa. Rhinehart, un inginer electrician în vârstă de 24 de ani din San Francisco, s-a trezit în curând inundat de solicitări din partea unor persoane interesate să testeze Soylent. Se pare că dăduse peste ceva care a rezonat cu ceilalți.

Dar stați puțin, ne-am întrebat noi: Ce anume este atât de deranjant în a mânca mâncare?

“M-am resemnat cu timpul, banii și efortul pe care îl consumau achiziționarea, pregătirea, consumul și curățarea alimentelor”, scrie Rhinehart pe blog. Soluția sa lichidă l-a făcut să se simtă sătul, mai slab și mai concentrat, scrie el. Iar într-un e-mail către The Salt, el a adăugat: “Personal, am descoperit că separarea plăcerii sociale și culturale a mâncării de mâncarea ca “combustibil” mi-a îmbunătățit foarte mult calitatea vieții.”

Pe cât de ciudat poate părea pentru cei dintre noi care adorăm mâncarea, există o adevărată subcultură de oameni altfel sănătoși care consideră că mâncatul este o pacoste. Când am făcut un sondaj informal printre colegii și prietenii mei, câțiva au spus că se pot identifica cu Rhinehart și cu interesul său pentru o alternativă la mâncare. (Ca să se consemneze, toți erau bărbați tineri.)

Desigur, există și persoane care au dificultăți cu mâncarea din motive mult mai serioase – alergii alimentare sau alte boli (gândiți-vă la regretatul Roger Ebert), precum și persoane cu tulburări de alimentație sau care visează să slăbească.

Amanda Holliday, profesor asistent de nutriție la Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill, spune că a întâlnit o mulțime de oameni care au renunțat la mâncare. “Unii se simt copleșiți de toate alegerile”, spune ea pentru The Salt. “Alții se simt înfrânți de faptul că trebuie să aleagă ceva sănătos”. Holliday are, de asemenea, pacienți cu demență, pentru care mestecatul și înghițirea sunt problematice.

Dar este cu adevărat posibil să se ajungă la un produs de înlocuire a mesei care să fie echivalent cu o dietă diversificată de alimente reale?

Marile companii alimentare au încercat cu produse lichide de înlocuire a mesei precum Ensure, fabricat de Abbott, sau Boost, fabricat de Nestle. Holliday și alți nutriționiști recomandă aceste produse persoanelor bolnave care chiar nu pot mânca – dar au rezerve cu privire la ele pentru restul dintre noi.

Chiar dacă astfel de înlocuitori de masă pot fi plini de micronutrienți, le lipsesc celelalte componente benefice ale alimentelor reale care nu au fost încă izolate, spune Holliday. Iar aceste produse pot include ingrediente procesate, cum ar fi siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză.

“În lumea nutriției spitalicești, suntem încă în căutarea unor produse bazate pe alimente reale”, spune ea. “Am putea să le facem noi înșine, dar este vorba de forță de muncă.”

Rhinehart nu a făcut publică rețeta Soylent, dar a scris pe Twitter că are “ingrediente produse de industria de procesare a alimentelor la megatone.”

Dar cei cu “aversiune față de mâncare” ar trebui să se gândească de două ori înainte de a apela la Rhinehart, sau la orice alt inventator necinstit, pentru un înlocuitor de masă cu glonț de argint, avertizează Sharon Akabas de la Institutul de Nutriție Umană de la Universitatea Columbia.

Akabas are o problemă cu disprețul lui Rhinehart față de știința nutriției. Ea numește “orgoliu” faptul că Rhinehart presupune că poate calcula exact de ce are nevoie corpul său, pe baza unor proporții vagi de recomandări de micronutrienți culese din manualele de biochimie.

De fapt, spune Akabas, știința nutriției a învățat multe despre ceea ce are nevoie organismul prin studierea efectelor anumitor alimente și diete de-a lungul deceniilor.

“Ca cineva să facă ceva timp de două luni și să spună că se simte mai bine este destul de lipsit de sens”, spune ea.

Este, totuși, înțelegătoare față de anxietatea pe care o simt mulți oameni în legătură cu alimentația: “Oamenii sunt exasperați de complexitatea sfaturilor pe care le primesc și de mesajele amestecate din partea industriei”, spune ea. “Există modalități de a simplifica alimentele până la un punct care nu ar necesita prea mult efort sau nu ar costa prea mult. Dar nu există un echivalent al manei – un singur aliment cu tot ceea ce avem nevoie.”

.