BALTIMORE, 7 iunie — Pacienții cu stenoză a arterei carotide interne pot fi supuși unor teste și intervenții inutile, au avertizat aici cercetătorii.

Acest lucru se datorează faptului că standardele actuale ale ultrasunetelor pentru stenoze mai mari de 50% se bazează pe informații depășite, potrivit doctorului Hisham Bassiouny, director al laboratorului vascular non-invaziv de la Universitatea din Chicago, și colegilor.

Semnele de viteză a ultrasunetelor duplex pentru estimarea fluxului sanguin prin arterele stenotice sunt prea agresive și tind să supraestimeze severitatea stenozei, a raportat Dr. Bassiouny la reuniunea Societății pentru Chirurgie Vasculară.

Problema, a spus el, este că standardele ecografice dezvoltate în anii 1980 (criteriile Strandness) și încă în uz în majoritatea laboratoarelor vasculare din Statele Unite s-au bazat pe rezultatele angiografiei timpurii.

“Limitarea cu angiografia este că trebuia să ghicești cât de departe era peretele exterior al arterei dincolo de canalul arterei pentru a determina gradul precis de blocare a arterei”, a spus el. “Aceasta era o presupunere, o estimare. Pe baza acelei estimări subiective, au fost dezvoltate formule pentru a examina viteza fluxului de sânge în arteră și a determina cât de mare era îngustarea. Aceste formule au devenit standardul folosit până în prezent. Cu toate acestea, tehnologia imagistică este mult mai bună astăzi decât atunci când au fost dezvoltate aceste standarde.”

Criteriile Strandness definesc o stenoză mai mare de 50% ca fiind o viteză sistolică de vârf mai mare de 125 cm/secundă, o lărgire spectrală mai mare pe toată durata sistolei și o formare de plăci grele și proeminente.

Criteriile de Strandness definesc o stenoză mai mare de 80% ca fiind o viteză sistolică de vârf > 125 cm/secundă, lărgire spectrală marcată și turbulență, formare severă de plăci și viteză diastolică finală ridicată mai mare de 140 cm/secundă.

Pentru a vedea dacă aceste criterii rezistă la utilizarea echipamentelor moderne, Dr. Bassiouny și colegii săi au comparat mai întâi imaginile ecografice în modul B și imaginile angiografice prin tomografie computerizată efectuate pe 74 de pacienți cu stenoză a arterei carotide interne, pentru a valida acuratețea măsurătorilor ecografice.

Apoi au evaluat 337 de pacienți cu stenoze ușoare, moderate sau severe ale arterei carotide interne, analizând lumenul minim rezidual și diametrul exterior corespunzător al arterei carotide interne sau al bulbului pe imagini longitudinale și transversale. Pacienții cu ocluzie contralaterală au fost excluși din analiză, la fel ca și segmentele de arteră calcificate.

Atât în eșantionul de validare, cât și în studiul mai mare, au fost înregistrate cea mai mare viteză sistolică maximă, viteza diastolică finală și raportul dintre artera carotidă internă și artera carotidă comună (raportul ICA/CCA).

Investigatorii au determinat pragul optim pentru fiecare parametru hemodinamic folosind curbele caracteristice de funcționare a receptorului pentru a prezice o stenoză de 50% sau mai mare (la 281 de pacienți) și de 80% sau mai mare (la 62 de pacienți) de stenoză a arterei carotide interne bulbare.

Aceștia au constatat că “a existat o concordanță excelentă între ecografia în modul B și angiografia prin tomografie computerizată (r = 0,9, P = 0,002)”.

Dar când au analizat sensibilitatea, specificitatea și valoarea predictivă pozitivă și negativă a ecografiei B-mode, au constatat că criteriile Strandness ar coarda prea mulți pacienți care nu aveau stenoză gravă.

Când atât o viteză sistolică maximă egală sau mai mare de 155 cm/secundă, cât și un raport ICA/CCA de 2 sau mai mare au fost combinate pentru detectarea unei stenoze de cel puțin 50% a arterei carotide interne, s-a obținut o valoare predictivă pozitivă de 97% și o precizie de 82%. Pentru o stenoză de 80% sau mai mare, și o viteză diastolică finală de 140 cm/secundă, o viteză sistolică maximă de 370 cm/secundă sau mai mare și un raport ICA/CCA de 6 sau mai mare au avut valori de probabilitate acceptabile.

“În comparație cu pragurile de viteză stabilite și aplicate în mod obișnuit în practică (criteriile Strandness), o viteză sistolică de vârf substanțial mai mare (155 vs. 125 cm/secundă) a fost mai precisă pentru a detecta ââ°Â¥ 50% stenoză ICA bulb”, au scris autorii.

“În combinație, o VSP de ââ°Â¥155 cm/secundă și un raport ICA/CCA de 2 au o valoare predictivă excelentă pentru această categorie de stenoză”, au spus ei. “Pentru o stenoză ICA de âⰰ¥ 80%, o viteză diastolică finală de 140 cm/secundă, o viteză sistolică maximă de ââ°Â¥ 370 cm/secundă și un raport ICA/CCA de ââ°Â¥ 6 sunt la fel de fiabile.”

Autorii au spus că criteriile actuale pentru detectarea cu ultrasunete duplex a unei stenoze de 50% sau mai mari a arterei carotide interne poate supraestima boala bifurcației carotide.

“Ca urmare, am schimbat standardele în laboratorul nostru vascular”, a spus Dr. Bassiouny. “Sperăm că aceste noi standarde vor fi adoptate peste tot. O astfel de măsură ar economisi bani și ar scuti cel puțin unii pacienți de proceduri și teste inutile.”