Știți deja o grămadă de moduri în care vă puteți îmbunătăți și optimiza sănătatea creierului. Puteți face exerciții fizice pentru o mai bună productivitate, mâncați alimente bune pentru creier și asigurați-vă că puteți dormi suficient, învingând insomnia. De asemenea, vă puteți menține creierul în formă cu ajutorul puzzle-urilor și chiar învățând o limbă străină.

Dar cum rămâne cu șahul?

Este popular în întreaga lume și este asociat în mod obișnuit cu strategia și inteligența. Dar șahul te face mai deștept?

Dacă ești deja un iubitor de șah, următorul articol ar trebui să te facă să te simți minunat în legătură cu jocul tău preferat. Dacă nu sunteți, acest articol s-ar putea să vă motiveze să începeți. Iată 10 moduri în care șahul vă poate face de fapt mai deștept.

Șahul vă poate crește IQ-ul

Șahul a avut întotdeauna o problemă de imagine, fiind văzut ca un joc pentru nebuni și oameni cu IQ-uri deja ridicate. Așa că a existat o situație de tipul “oul și găina”: Oamenii inteligenți gravitează în jurul șahului sau jocul de șah îi face inteligenți?

Cel puțin un studiu a arătat că mutarea acelor cavaleri și turnuri poate, de fapt, să crească coeficientul de inteligență al unei persoane. Într-o trecere în revistă a beneficiilor educaționale ale șahului, Robert Ferguson descrie un studiu efectuat pe 4.000 de elevi venezueleni a produs creșteri semnificative ale scorurilor IQ atât la băieți, cât și la fete, după 4 luni de instruire în șah. Alte cercetări au coroborat aceste rezultate ale transferului de îndemânare.

Ajută la prevenirea bolii Alzheimer

Pentru că creierul funcționează ca un mușchi, acesta are nevoie de exerciții ca orice biceps sau cvadrilaterală pentru a fi sănătos și a se feri de leziuni. O trecere în revistă a unui număr de studii primare a constatat

Un studiu prezentat în The New England Journal of Medicine a constatat că persoanele de peste 75 de ani care se angajează în activități de întindere a creierului, cum ar fi șahul, au mai puține șanse de a dezvolta demență decât colegii lor care nu joacă jocuri de societate. La fel cum un mușchi neexersat își pierde forța, Dr. Robert Freidland, unul dintre autorii studiului, a descoperit că țesutul cerebral nefolosit duce la o pierdere a puterii creierului. Așadar, acesta este un motiv în plus pentru a juca șah înainte de a împlini 75 de ani.

Aceste rezultate au fost coroborate de o mare analiză care a concluzionat că șahul este un factor de protecție împotriva demenței.

Exersează ambele părți ale creierului

Într-un studiu german, cercetătorii au arătat experților și novicilor în șah forme geometrice simple și poziții de șah și au măsurat reacțiile subiecților în identificarea lor. Ei se așteptau să constate că partea stângă a creierului experților era mult mai activă, dar nu se așteptau ca emisfera dreaptă a creierului să facă același lucru.

Rezultatele studiului au sugerat că novicii și experții aveau timpi de reacție similari la formele simple, dar experții își foloseau ambele părți ale creierului pentru a răspunde mai rapid la întrebările legate de pozițiile de șah, în timp ce novicii nu o făceau.

Îți crește creativitatea

Din moment ce emisfera dreaptă a creierului este responsabilă pentru creativitate, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că activarea părții drepte a creierului tău ajută la dezvoltarea părții tale creative. Mai exact, șahul crește foarte mult originalitatea.

Un studiu de patru ani realizat de Robert Ferguson i-a pus pe elevii din clasele 7-9 să joace șah, să folosească calculatorul sau să facă alte activități o dată pe săptămână, timp de 32 de săptămâni, pentru a vedea care activitate a favorizat cea mai mare creștere a gândirii creative. Grupul de șah a obținut scoruri mai mari la toate măsurătorile creativității, originalitatea fiind cea mai mare zonă de câștig.

Îți îmbunătățește memoria

Cei mai mulți jucători de șah serioși știu – cel puțin anecdotic – că jocul de șah îți îmbunătățește memoria. A fi un jucător bun înseamnă să-ți amintești cum a operat adversarul tău în trecut și să-ți amintești mișcările care te-au ajutat să câștigi înainte.

Dar există dovezi concrete care să susțină experiența anecdotică. Într-un studiu de doi ani realizat în 1985, tinerii elevi cărora li s-a oferit posibilitatea de a juca șah în mod regulat și-au îmbunătățit notele la toate materiile, iar profesorii lor au observat o memorie mai bună și o mai bună capacitate de organizare la copii. Un studiu similar efectuat pe elevii de clasa a șasea din Pennsylvania a găsit rezultate similare. Chiar și elevii care nu mai jucaseră niciodată șah și-au îmbunătățit memoria și abilitățile verbale după ce au jucat.

Crește abilitățile de rezolvare a problemelor

Un meci de șah este ca un mare puzzle care trebuie rezolvat, și rezolvat din mers, pentru că adversarul tău schimbă constant parametrii. Aproape 450 de elevi de clasa a cincea au fost împărțiți în trei grupuri într-un studiu realizat în 1992 în New Brunswick. Grupul A a fost grupul de control și a urmat programa tradițională de matematică. Grupul B a suplimentat matematica cu instrucțiuni de șah după clasa întâi, iar Grupul C a început șahul în clasa întâi. La un test standardizat, notele Grupului C au crescut de la 62% la 81,2% și au depășit Grupul A cu 21,46%.

Îmbunătățește abilitățile de citire

Într-un studiu din 1991 adesea citat, Dr. Stuart Margulies a studiat performanța la citire a 53 de elevi din școlile primare care au participat la un program de șah și i-a evaluat în comparație cu elevii care nu jucau șah din district și din întreaga țară. El a găsit rezultate definitive că jocul de șah a determinat creșterea performanțelor la citire. Într-un district în care media elevilor a testat sub media națională, copiii din districtul care au jucat au testat peste aceasta.

Îmbunătățește concentrarea

Maeștrii de șah ar putea părea niște profesori nebuni împrăștiați, dar adevărul este că isprăvile lor din timpul jocurilor sunt de obicei rezultatul unei concentrări intense pe care jocul o cere și o îmbunătățește la jucătorii săi. Faptul de a privi în altă parte sau de a se gândi la altceva chiar și pentru o clipă poate duce la pierderea unei partide, deoarece un adversar nu este obligat să vă spună cum a mutat dacă nu ați fost atent. Numeroase studii efectuate pe elevi din SUA, Rusia, China și din alte părți au arătat de nenumărate ori că abilitatea tinerilor de a se concentra este ascuțită cu ajutorul șahului.

Crește dendritele neuronilor

Dendritele sunt ramurile arborescente care conduc semnalele de la alte celule neuronale în neuronii de care sunt atașate. Gândiți-vă la ele ca la niște antene care captează semnale de la alte celule cerebrale. Cu cât aveți mai multe antene și cu cât sunt mai mari, cu atât mai multe semnale veți capta.

Învățarea unei noi abilități, cum ar fi jocul de șah, face ca dendritele să crească. Dar această creștere nu se oprește odată ce ați învățat jocul; interacțiunea cu oamenii în activități provocatoare alimentează, de asemenea, creșterea dendritelor, iar șahul este un exemplu perfect.

Învață planificarea și previziunea

Să-i pui pe adolescenți să joace șah ar putea să le salveze viața. Iată cum stă treaba: una dintre ultimele părți ale creierului care se dezvoltă este cortexul prefrontal, zona creierului responsabilă cu planificarea, judecata și autocontrolul. Așadar, adolescenții sunt imaturi din punct de vedere științific până când această parte se dezvoltă.

Jocurile de strategie, cum ar fi șahul, pot promova dezvoltarea cortexului prefrontal și îi pot ajuta să ia decizii mai bune în toate domeniile vieții, împiedicându-i poate să facă o alegere stupidă și riscantă, de genul celor asociate cu adolescența.

Șahul te face mai deștept?

Așa că, da, există câteva dovezi destul de bune care sugerează că jocul de șah îți poate dezvolta creierul și îți poate îmbunătăți abilitățile cognitive. Dacă sunteți interesat de alte modalități de a vă îmbunătăți setul de abilități, inteligența și sănătatea creierului, continuați să explorați Academia Brainscape.

Și dacă încercați să vă stimulați inteligența pentru a trece un examen sau un curs, mergeți să studiați în Brainscape, o aplicație inteligentă de flashcarduri mobile și online care vă poate ajuta să învățați limbi străine, științe, matematică, pregătire pentru teste și multe alte materii.

Succes în turneul tău de șah – și în încercarea ta de-a lungul vieții de a continua să devii mai inteligent!

Surse

Bilalić, M., Langner, R., Erb, M., & Grodd, W. (2010). Mecanismele și bazele neuronale ale recunoașterii obiectelor și modelelor: un studiu cu experți în șah. Journal of Experimental Psychology: General, 139(4), 728. https://doi.org/10.1037/a0020756

Ferguson Jr., R. (2007). Șahul în educație: Research Summary. O trecere în revistă a cercetărilor cheie în domeniul șahului. http://uschesstrust.org/wp-content/uploads/2007/08/chess-in-education-research-summary-by-robert-ferguson.pdf

Jankovic, A., & Novak, I. (2019). Șahul ca instrument educațional puternic pentru oamenii de succes. In 7th International OFEL Conference on Governance, Management and Entrepreneurship: Embracing Diversity in Organisations (Îmbrățișarea diversității în organizații). April 5th-6th, 2019, Dubrovnik, Croația (pp. 425-441). Zagreb: Centrul de cercetare și dezvoltare în domeniul guvernanței (CIRU). https://www.econstor.eu/bitstream/10419/196101/1/ofel-2019-p425-441.pdf

Joseph, E., Easvaradoss, V., Kennedy, A., & Kezia, E. J. (2016). Antrenamentul de șah îmbunătățește cogniția la copii. GSTF Journal of Psychology, 2(2), 1-6. doi: 10.5176/2345-7872_2.2_33

Lillo-Crespo, M., Forner-Ruiz, M., Riquelme-Galindo, J., Ruiz-Fernández, D., & García-Sanjuan, S. (2019). Practica șahului ca factor de protecție în demență. Jurnalul internațional de cercetare a mediului și sănătate publică, 16(12), 2116. https://dx.doi.org/10.3390%2Fijerph16122116

Margulies, S. (1992). Efectul șahului asupra rezultatelor la citire: Raportul celui de-al doilea an al programului de șah al districtului nouă. The American Chess Foundation, New York. https://pdfs.semanticscholar.org/4b6d/f99da808d6e0e60a960c2e34b17e8679081e.pdf

Verghese, J., Lipton, R. B., Katz, M. J., Hall, C. B., Derby, C. A., Kuslansky, G., … & Buschke, H. (2003). Activitățile de petrecere a timpului liber și riscul de demență la persoanele în vârstă. New England Journal of Medicine, 348(25), 2508-2516. doi: 10.1056/NEJMoa022252

.