Teoriile acțiunii sociale resping ideea conform căreia comportamentul social este constrâns de societate și este un produs al unor forțe externe pe care indivizii nu le pot controla. Acțiunile indivizilor sunt influențate de atitudinile și comportamentul celorlalți, rezultând o societate în care oamenii interacționează prin interpretarea modului în care acționează ceilalți și a semnificației din spatele acțiunilor lor. Se sugerează că normele și valorile sunt linii directoare flexibile; indivizii aplică semnificații comportamentului social pentru a afla cum să acționeze într-o anumită situație.

Următoarele teorii aparțin categoriei teoriilor acțiunii sociale:

Teoria acțiunii sociale

Teoria acțiunii sociale inventată de Max Weber susține că ordinea socială este creată de jos în sus, construită de membrii societății în viața de zi cu zi, folosind cunoștințe de bun simț. În acest proces, acțiunile nu au semnificații fixe: ele depind de modul în care individul interpretează acțiunea. Weber clasifică acțiunile individului în 4 tipuri:

Acțiune instrumental rațională – în care actorul calculează cel mai eficient mijloc de a atinge un anumit scop.

Acțiune rațională din punct de vedere valoric – acțiune îndreptată spre un scop care este dezirabil în sine (de exemplu, a crede în Dumnezeu pentru a ajunge în rai)

Acțiune tradițională – obiceiuri, acțiuni obișnuite, care sunt adesea automate

Acțiune afectivă – acțiune care exprimă emoție.

Interacționalismul simbolic

În interacționalismul simbolic, lumea este creată prin acțiune și interacțiune. Acțiunile primesc semnificații prin interpretarea lor de către indivizi, alegând în același timp un răspuns adecvat în schimb. Acest lucru înseamnă că indivizii trebuie să se pună “în locul celorlalți”, pentru a acționa într-un mod dezirabil față de ceilalți.

Ideile cheie:

Faza de interpretare este realizată de un individ atunci când vede o acțiunepentru a încerca să-i afle sensul.

-Societatea funcționează pentru că fiecareindividuu acționează așa cum îi cer ceilalți, ceea ce permite membrilor societății să fie de acord asupra unor lucruri diferite sau să aibă un consens.

-Tipurile sunt create prininterpretare, care este crearea unei acțiuni dezirabile din punct de vedere social. Ea este necesară pentru ordinea socială.

.