teorie

Tabloul de materii

Definiția teoriei

(substantiv) Enunț care își propune să descrie și să explice de ce faptele sau alte fenomene sociale sunt legate între ele pe baza unor modele observate.

Exemple de teorie

  • teoria activității
  • teoria stratificării vârstei
  • teoria conflictului
  • teoria continuității
  • .

  • teoria cornucopiei
  • teoria dependenței
  • teoria dezangajării
  • teoria normei emergente
  • funcționalismul
  • fundamentat teoria
  • macroteoria
  • microteoria
  • noua teorie a mișcărilor sociale
  • teoria queer
  • teoria mobilizării resurselor
  • .

  • teoria rolurilor
  • teoria țapului ispășitor
  • construcționism social
  • interacțiuni simboliceim
  • teorema lui Thomas
  • valoare
  • .added theory

Teoria Pronunția teoriei

Ghid de utilizare a pronumelui

Silabisire: the-o-ry

Pronunție audio

– American English

– British English

Spelling fonetic

  • American English – /thEE-uhr-ree/
  • British English – /thIUH-ree/

International Phonetic Alphabet

  • American English – /ˈθɪəri/
  • British English – /ˈθɪəri/

Note de utilizare

Citate înrudite

  • “Postmodern theorists, consideră că sunt necesare modalități cu totul noi de examinare a vieții sociale și că este timpul să trecem dincolo de abordările funcționaliste, conflictuale și interacționiste simbolice” (Kendall 2006:37).
  • “Feminismul sociologic începe cu observația că, în cea mai mare parte a istoriei sociologiei, femeile abia dacă apar în teoria și cercetarea socială. Experiențele bărbaților au fost privite ca fiind universale, iar activitățile și experiențele femeilor au fost ascunse” (Hughes și Kroehler 2008: 17).
  • “Sociologia este studiul sistematic al societății umane și al interacțiunii sociale. Este un studiu sistematic pentru că sociologii aplică atât perspective teoretice, cât și metode de cercetare (sau abordări ordonate) pentru examinarea comportamentului social” (Kendall 2006:2).
  • “Discursul sociologiei și conceptele, teoriile și descoperirile celorlalte științe sociale “circulă continuu înăuntru și în afara” a ceea ce este vorba. Procedând astfel, ele își restructurează în mod reflexiv obiectul de studiu, care a învățat el însuși să gândească sociologic. Modernitatea este ea însăși profund și intrinsec sociologică” (Giddens 1991:43).
  • “Presupozițiile oricărei teorii sociale sunt pozițiile pe care o teorie le ia cu privire la natura acțiunii umane și la modul în care acțiunile plurale sunt interrelaționate. Problema acțiunii se referă, în esență, la chestiuni epistemologice: la probleme de idealism și materialism, care sunt de obicei formulate sociologic în termeni de “raționalitate” relativă a actorului prototipic din orice sistem teoretic. Problema ordinii, pe de altă parte, se referă la problema modului în care sunt create modele consistente de astfel de acțiuni raționale sau neraționale: sunt modelele de acțiune rezultatul unei negocieri continue între indivizi relativ separați sau este această structurare – cel puțin în parte – rezultatul impunerii (fie în mod consensual, fie în mod coercitiv) asupra indivizilor a unei structuri sau a unui model sui generis, anterior” (Alexander 1988:223)?
  • “Trei principii teoretice de bază sunt deosebit de importante pentru a înțelege despre ce este vorba în feminism. Aceste principii, care implică abordări specifice de analiză a problemelor sociale și politice, indică, de asemenea, de ce feminismul nu este doar o mișcare pentru femei. Genul și puterea sunt clemente cruciale în viața tuturor oamenilor. În primul rând, feministele nu consideră că sexul biologic determină identitatea unei persoane. În al doilea rând, feminismul înțelege că personalitatea este politică. Cu toate acestea, feminismul nu este doar personal. Este mai mult decât o chestiune legată de stilul de viață, o declarație de modă sau un tatuaj politic plasat strategic. Acest lucru indică cel de-al treilea principiu de bază: Feminismul este o mișcare socială și politică care este preocupată de modelele de dominație și de politicile de gen, rasă, clasă și orientare sexuală” (Tarrant 2009:3-6).

Videoclipuri înrudite

Informații suplimentare

Termeni înrudiți

  • date
  • ipoteză
  • cercetare calitativă
  • .

  • cercetare cantitativă
  • fiabilitate
  • cercetare
  • statistică
  • analiză statistică
  • studiu
  • anchetă
  • sondaj

Alexander, Jeffrey C. 1988. Acțiunea și mediile sale: Toward a New Synthesis (Către o nouă sinteză). New York: Columbia University Press.

Nota: Citiți gratuit la Open Library

Giddens, Anthony. 1991. The Consequences of Modernity (Consecințele modernității). Cambridge: Polity Press.

Hughes, Michael, și Carolyn J. Kroehler. 2008. Sociologie: The Core. Ed. a 8-a. Boston: McGraw-Hill.

Kendall, Diana. 2006. Sociologia în timpurile noastre: The Essentials. 5th ed. Belmont, CA: Wadsworth.

Tarrant, Shira. 2009. Bărbații și feminismul. Berkeley, CA: Seal Press.

Lucrări consultate

Brinkerhoff, David, Lynn White, Suzanne Ortega, and Rose Weitz. 2011. Essentials of Sociologie. Ed. a 8-a. Belmont, CA: Wadsworth.

Brym, Robert J., și John Lie. 2007. Sociologie: Compasul dumneavoastră pentru o lume nouă. Ed. a 3-a. Belmont, CA: Wadsworth.

Delaney, Tim, și Tim Madigan. 2015. Sociologia sportului: O introducere. 2nd ed. Jefferson, NC: McFarland.

Ferrante, Joan. 2011. Sociologie: A Global Perspective. 7th ed. Belmont, CA: Wadsworth.

Ferris, Kerry, și Jill Stein. 2010. The Real World: O introducere în sociologie. 2nd ed. New York: Norton.

Henslin, James M. 2012. Sociologie: A Down-to-Earth Approach. Ediția a 10-a. Boston: Allyn & Bacon.

Kornblum, William. 2008. Sociologia într-o lume în schimbare. 8th ed. Belmont, CA: Wadsworth.

Macionis, John. 2012. Sociology. Ediția a 14-a. Boston: Pearson.

Macionis, John, și Kenneth Plummer. 2012. Sociologie: A Global Introduction. 4th ed. Harlow, Anglia: Pearson Education.

Marsh, Ian, și Mike Keating, eds. 2006. Sociologie: Making Sense of Society. Ed. a 3-a. Harlow, Anglia: Pearson Education.

Ravelli, Bruce, și Michelle Webber. 2016. Explorarea sociologiei: O perspectivă canadiană. 3rd ed. Toronto: Pearson.

Schaefer, Richard. 2013. Sociologie: A Brief Introduction. 10th ed. New York: McGraw-Hill.

Stewart, Paul, și Johan Zaaiman, eds. 2015. Sociologie: A Concise South African Introduction. Cape Town: Juta.

Stolley, Kathy S. 2005. The Basics of Sociology (Bazele sociologiei). Westport, CT: Greenwood Press.

Taylor & Francis. (N.d.) Routledge Handbooks Online. (https://www.routledgehandbooks.com/).

Thompson, William E., și Joseph V. Hickey. 2012. Society in Focus: An Introduction to Sociology. 7th ed. Boston: Allyn & Bacon.

Wikipedia contributors. (N.d.) Wikipedia, The Free Encyclopedia. Wikimedia Foundation. (https://en.wikipedia.org/).

Wiley. (N.d.) Biblioteca online Wiley. (http://onlinelibrary.wiley.com/).

Citește definiția teoriei

ASA – American Sociological Association (ediția a 5-a)

APA – American Psychological Association (ediția a 6-a)

theory. (2013). În K. Bell (Ed.), Dicționar deschis de sociologie educațională. Retrieved from https://sociologydictionary.org/theory/

Chicago/Turabian: Author-Date – Chicago Manual of Style (ediția a 16-a)

MLA – Modern Language Association (ediția a 7-a)

“theory”. Dicționar de sociologie Open Education. Ed. Kenton Bell. 2013. Web. 8 feb. 2021. <https://sociologydictionary.org/theory/>.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.