Tratatul de la Paris, semnat la 3 septembrie 1783, a pus capăt Războiului Revoluționar American între Marea Britanie și coloniile americane. Negocierile de pace au început în aprilie1782 la Hotel d’York, implicându-i pe reprezentanții americani Benjamin Franklin, JohnJay, Henry Laurens și John Adams. Reprezentanții britanici prezenți au fost DavidHartley și Richard Oswald.

Semnarea Tratatului preliminar de pace de la Paris, de Carl Wilhelm Anton Seiler, 1904.

Congresul american a ratificat Tratatul de la Paris la 14 ianuarie 1784. Întârzierea s-a datorat mijloacelor lente de transport disponibile la acea vreme.

Textul complet al Tratatului de la Paris

În numele Preasfintei & Treimi nedespărțite.

Căruia i-a plăcut Divina Providență să dispună inimile celui mai senin și mai puternic Prinț George al III-lea, prin Harul lui Dumnezeu, Rege al Marii Britanii, al Franței și al Irlandei, Apărător al Credinței, Duce de Brunswick și Lunebourg, Arhiereu și Prinț Elector al Sfântului Imperiu Romanetc. și al Statelor Unite ale Americii, de a uita toate neînțelegerile și divergențele din trecut care au întrerupt din nefericire buna corespondență și prietenia pe care doresc să le restabilească și de a stabili o relație benefică și satisfăcătoare între cele două țări, pe baza avantajelor reciproce și a conveniențelor reciproce, astfel încât să promoveze și să asigure ambelor țări o pace și o armonie perpetue;și după ce, în acest scop dezirabil, au pus deja bazele reconcilierii de pace prin articolele provizorii semnate la Paris la 30 noiembrie 1782, de către comisarii împuterniciți de fiecare parte, articole care au fost convenite să fie inserate în și să constituie Tratatul de pace propus a fi încheiat între Coroana Marii Britanii și Statele Unite, dar care tratat nu va fi încheiat până când nu se va ajunge la un acord asupra condițiilor de pace între Marea Britanie și Franța, iar Majestatea Sa Britanică va fi gata să încheie un astfel de tratat în consecință: iar tratatul dintre Marea Britanie & și Franța fiind între timp încheiat, Majestatea Sa Britanică & Statele Unite ale Americii, pentru a pune în aplicare pe deplin articolele provizorii menționate mai sus, în conformitate cu conținutul lor, au constituit & numit, adică Majestatea Sa Britanică din partea sa, David Hartley, Esqr., membru al Parlamentului Marii Britanii,iar Statele Unite, din partea lor, – punct final – John Adams, Esqr., fost comisar al Statelor Unite ale Americii la Curtea de la Versailles, fost delegat în Congres din partea statului Massachusetts și președinte al Curții Supreme de Justiție a acestui stat, și ministru plenipotențiar al Statelor Unite în fața înaltelor lor Puteri, Statele Generale ale Țărilor de Jos; – punct final – Benjamin Franklin, Esqr, fost delegat în Congres din partea statului Pennsylvania, președinte al Convenției acestui stat și ministru plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii la Curtea de la Versailles; John Jay, Esqr.., fost președinte al Congresului și judecător-șef al statului New York, și ministru plenipotențiar din partea Statelor Unite la Curtea de la Madrid; ca plenipotențiari pentru încheierea și semnarea prezentului tratat definitoriu; care, după ce și-au comunicat reciproc toate puterile lor, au convenit și au confirmat următoarele articole.

Articolul 1:

Majestatea Sa Britanică recunoaște Statele Unite, și anume:, New Hampshire, MassachusettsBay, Rhode Island și Providence Plantations, Connecticut, New York, New Jersey,Pennsylvania, Delaware, Maryland, Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud și Georgia, ca fiind state libere, suverane și independente; că le tratează ca atare și, pentru el însuși, moștenitorii & succesorilor săi, renunță la toate pretențiile privind guvernul, proprietatea și drepturile teritoriale ale acestora și ale fiecărei părți a lor.

Articolul 2:

Și pentru ca toate disputele care ar putea apărea în viitor pe tema granițelor Statelor Unite să fie prevenite, se convine și se declară prin prezenta că următoarele sunt și vor fi granițele lor, și anume: de la unghiul de nord-vest al Noii Scoții, și anume, unghiul format de o linie trasată spre nord de la izvorul râului St. Croix până la Highlands, de-a lungul Highlands care împarte râurile care se varsă în râul St. Lawrence, de cele care se varsă în Oceanul Atlantic, până la capătul cel mai nord-vestic al râului Connecticut; de acolo, de-a lungul mijlocului acestui râu până la al patruzeci și cincilea grad de latitudine nordică; de acolo, pe o linie spre vest pe latitudinea menționată, până la râul Iroquois sau Cataraquy; de acolo, de-a lungul mijlocului acestui râu până la lacul Ontario; prin mijlocul acestui lac până la comunicarea pe apă dintre acest lac și lacul Erie; De acolo, de-a lungul mijlocului respectivei comunicări în Lacul Erie, prin mijlocul lacului menționat până când ajunge la comunicarea pe apă dintre acel lac & Lacul Huron; de acolo, de-a lungul mijlocului respectivei comunicări pe apă în Lacul Huron, de acolo, prin mijlocul lacului menționat, până la comunicarea pe apă dintre acel lac și Lacul Superior; de acolo, prin Lacul Superior spre nord de Insulele Regale & Phelipeaux până la Lacul Lung; De acolo, prin mijlocul lacului Long și prin comunicarea de apă dintre acesta și Lacul Pădurilor, până la Lacul Pădurilor; de acolo, prin acest lac până la punctul cel mai nord-vestic al acestuia și de acolo, pe un curs spre vest până la râul Mississippi; De acolo, printr-o linie care urmează să fie trasată de-a lungul mijlocului râului Mississippi până la intersecția cu partea cea mai nordică a celui de-al treizeci și unulea grad de latitudine nordică, la sud, printr-o linie care urmează să fie trasată spre est de la determinarea liniei menționate ultima dată la o latitudine de treizeci și unu de grade de la Ecuator până la mijlocul râului Apalachicola sau Catahouche; De acolo, de-a lungul mijlocului acestuia până la confluența sa cu râul Flint; de acolo, în linie dreaptă până la capătul râului Saint Mary’s River și, de acolo, de-a lungul mijlocului râului Saint Mary’s River până la Oceanul Atlantic. La est, printr-o linie care urmează să fie trasată de-a lungul mijlocului fluviului Saint Croix, de la gura de vărsare în Golful Fundy până la izvorul său și de la izvorul său direct spre nord până la înălțimile menționate mai sus, care separă râurile care se varsă în Oceanul Atlantic de cele care se varsă în râul Saint Lawrence; cuprinzând toate insulele aflate la mai puțin de douăzeci de leghe de orice parte a țărmurilor Statelor Unite și situate între liniile care urmează să fie trasate spre est de la punctele în care frontierele menționate mai sus dintre Noua Scoție, pe de o parte, și Florida de Est, pe de altă parte, ating Golful Fundy și, respectiv, Oceanul Atlantic, cu excepția insulelor care se află acum sau au fost până acum în limitele provinciei Nova Scotia.

Articolul 3:

Se convine că Poporul Statelor Unite va continua să se bucure nestingherit de dreptul de a pescui orice fel de pește pe Marele Banc și pe toate celelalte bancuri din Newfoundland, de asemenea în Golful Saint Lawrence și în toate celelalte locuri din mare, unde locuitorii ambelor țări obișnuiau până acum să pescuiască. Și, de asemenea, locuitorii Statelor Unite vor avea libertatea de a pescui pește de orice fel pe acea parte a coastei din Newfoundland pe care o folosesc pescarii britanici (dar nu și de a-l usca sau de a-l conserva pe această insulă) și, de asemenea, pe coastele, golfurile, golfurile și râurile din toate celelalte dominioane ale Majestății Sale Britanice din America; și că pescarii americani vor avea libertatea de a usca și de a conserva peștele în oricare dintre golfurile, porturile și golfurile nestabilizate din Nova Scoția, Insulele Magdalen și Labrador, atât timp cât acestea vor rămâne nestabilizate, dar, de îndată ce acestea sau oricare dintre ele vor fi stabilite, nu va fi legal ca acești pescari să usuce sau să conserve peștele în această așezare fără un acord prealabil în acest scop cu locuitorii, proprietarii sau posesorii terenului.

Articolul 4:

Se convine că creditorii de ambele părți nu vor întâmpina nici un impediment legal în ceea ce privește recuperarea întregii valori în lire sterline a tuturor datoriilor de bună credință contractate până în prezent.

Articolul 5:

Se convine ca Congresul să recomande cu insistență legislativelor statelor respective să ia măsuri pentru restituirea tuturor bunurilor, drepturilor și proprietăților care au fost confiscate aparținând adevăraților subiecți britanici; și, de asemenea, a bunurilor, drepturilor și proprietăților persoanelor care locuiesc în districte aflate în posesia armelor Majestății Sale și care nu au purtat arme împotriva Statelor Unite. Și că persoanele de orice altă natură vor avea libertatea de a merge în orice parte sau părți ale oricăreia dintre cele treisprezece state unite și de a rămâne acolo timp de douăsprezece luni fără a fi deranjate în eforturile lor de a obține restituirea proprietăților care au fost confiscate. Și, de asemenea, Congresul va recomanda cu insistență mai multor state o reconsiderare și o revizuire a tuturor actelor sau legilor referitoare la aceste premise, astfel încât să facă aceste legi sau acte perfect compatibile nu numai cu justiția și echitatea, ci și cu acel spirit de conciliere care, la întoarcerea binecuvântărilor păcii, ar trebui să prevaleze în mod universal. De asemenea, Congresul va recomanda cu insistență celor mai multe state ca moșiile, drepturile și proprietățile persoanelor menționate mai sus să le fie restituite, rambursând persoanelor care se află acum în posesia lor prețul de bună credință (în cazul în care acesta a fost plătit) pe care aceste persoane l-au plătit la cumpărarea terenurilor, drepturilor sau proprietăților menționate de la confiscare.

Și se convine că toate persoanele care au vreun interes în terenurile confiscate, fie prin datorii, fie prin convenții matrimoniale sau în alt mod, nu vor întâmpina niciun impediment legal în exercitarea drepturilor lor juste.

Articolul 6:

Că în viitor nu se vor mai face confiscări și nici nu se va începe vreo urmărire împotriva vreunei persoane pentru sau din cauza rolului pe care el sau ei l-ar fi avut în războiul actual și că nicio persoană nu va suferi din această cauză vreo pierdere sau pagubă viitoare, fie în ceea ce privește persoana, libertatea sau proprietatea sa; și că cei care s-ar putea afla în detenție pentru astfel de acuzații în momentul ratificării tratatului în America vor fi imediat puși în libertate, iar urmăririle penale astfel începute vor fi suspendate.

Articolul 7:

Va fi o pace fermă și perpetuă între Majestatea Sa Britanică și statele menționate și între supușii uneia și cetățenii celeilalte, de aceea toate ostilitățile pe mare și pe uscat vor înceta de acum înainte: Toți prizonierii de pe ambele părți vor fi puși în libertate, iar Majestatea Sa Britanică va retrage, cu toată viteza cuvenită și fără a provoca distrugeri sau a lua negri sau alte bunuri ale locuitorilor americani, toate armatele, garnizoanele și flotele sale din Statele Unite și din toate posturile, locurile și porturile din interiorul acestora, lăsând în toate fortificațiile artileria americană care se poate afla acolo: Și, de asemenea, va ordona & ca toate arhivele, registrele, actele & documentele aparținând oricăruia dintre statele menționate sau cetățenilor lor, care în cursul războiului ar fi putut cădea în mâinile ofițerilor săi, să fie imediat restituite și predate statelor și persoanelor cărora le aparțin.

Articolul 8:

Navigația pe fluviul Mississippi, de la izvorul său până la Ocean, va rămâne pentru totdeauna liberă și deschisă pentru supușii Marii Britanii și pentru cetățenii Statelor Unite.

Articolul 9:

În cazul în care se va întâmpla ca vreun loc sau teritoriu aparținând Marii Britanii sau Statelor Unite să fi fost cucerit de către armele unuia sau ale celuilalt înainte de sosirea în America a articolelor provizorii menționate, se convine ca acesta să fie restituit fără dificultate și fără a fi necesară vreo compensație.

Articolul 10:

Ratificările solemne ale prezentului tratatexpediate în bună & formă vor fi schimbateîntre părțile contractante în decurs de șase luni sau mai devreme, dacă este posibil, de calculat din ziua semnării prezentului tratat. Drept care, noi, subsemnații, miniștrii plenipotențiari, în Numele lor și în virtutea puterilor noastre depline, am semnat cu mâinile noastre prezentul tratat definitiv și am făcut să fie aplicate sigiliile armelor noastre.

Făcut la Paris, în această a treia zi de septembrie a anului Domnului nostru, o mie șapte sute optzeci și trei.

Imagini prin amabilitatea Wikimedia Commons sub licența Creative Commons Share-Alike License 3.0

Pentru a afla mai multe despre Constituție – oamenii, evenimentele, cazurile de referință – comandați astăzi un exemplar al cărții “The U.S. Constitution & Fascinating Facts About It”! Sună pentru a comanda: 1-800-887-6661 sau comandați cărți de buzunar despre constituție online.