Tusea uscată este o tuse în care nu se produce flegmă sau mucus (cunoscută ca neproductivă). O tuse uscată este iritantă și, de obicei, este asociată cu un gât gâdilat. Tusea uscată este adesea cauzată de boli virale, cum ar fi răceala și gripa, dar poate fi cauzată și de alergii sau de iritanți ai gâtului.

Tratamentul specific pentru tusea uscată va depinde de cauza tusei.

Cât timp durează în mod normal o tuse?

Tusea asociată cu o răceală sau cu gripa tinde să dureze o săptămână sau 2, majoritatea eliminându-se în aproximativ 3 săptămâni. O tuse post-virală poate persista timp de mai multe (până la aproximativ 8) săptămâni după o boală virală, în timp ce unele tuse persistă mai mult timp și sunt de obicei un semn al unei probleme subiacente.

La adulți și copii, o tuse este descrisă ca fiind acută (pe termen scurt) dacă tușești de până la 2 săptămâni.

La adulți, o tuse care durează mai mult de 8 săptămâni este descrisă ca fiind o tuse cronică (continuă) persistentă.

La copii, o tuse care durează între 2 și 4 săptămâni se numește tuse acută prelungită. O tuse care durează mai mult de 4 săptămâni este considerată a fi o tuse cronică.

Cauzele tusei uscate

O tuse uscată este adesea rezultatul:

• unei boli virale, cum ar fi răceala sau gripa (gripa), sau COVID-19 boala cauzată de SARS-CoV-2 – noul coronavirus; sau
• o tuse postvirală, sau postinfecțioasă (tuse care persistă timp de săptămâni după o boală virală).

Cu toate acestea, o tuse uscată poate fi rezultatul altor probleme, cum ar fi:

• astm;
• reflux gastro-esofagian;
• fumat;
• rinită alergică (febra fânului) datorată inhalării unor substanțe la care sunteți alergic, cum ar fi polenul, praful sau părul de animale de companie;
• picurare post-nasală (scurgerea secrețiilor de mucus din nas sau sinusuri în partea din spate a gâtului – cunoscută și sub numele de sindromul tusei căilor respiratorii superioare);
• laringită (inflamația laringelui, cunoscută și sub numele de cutie vocală);
• tuse convulsivă;
• apnee obstructivă în somn și sforăit;
• tuse de obișnuință (o tuse care este prezentă doar în timpul zilei și care nu este cauzată de boală – afectează cel mai adesea copiii de vârstă școlară);
• un corp străin inhalat (de ex.de exemplu, alimente sau alte obiecte inhalate din greșeală – de obicei la bebeluși și copii mici);
• anumite tipuri de boli pulmonare cunoscute sub numele de boli pulmonare interstițiale; sau
• un efect secundar al unui medicament (de exemplu, tusea este un posibil efect secundar al majorității inhibitorilor ACE – adesea prescrisi pentru hipertensiune arterială).

Alte cauze, mai puțin frecvente, ale tusei uscate includ:

• insuficiență cardiacă;
• embolie pulmonară (un cheag de sânge în plămâni); sau
• cancer pulmonar.

Tusea uscată poate fi agravată de:

respirarea de aer rece și uscat;

poluarea aerului;

iritanți inhalați, cum ar fi praful sau fumul;

expunerea la fumul de tutun;

utilizarea excesivă a vocii; sau

o schimbare de temperatură.

Complicații

O tuse uscată persistentă poate cauza probleme, inclusiv următoarele complicații.

Tusea repetată poate duce la incontinență urinară la femei, în special la femeile în vârstă, la femeile însărcinate și la cele care au fost însărcinate.

Somnul întrerupt care duce la oboseală este o problemă frecventă pentru persoanele cu tuse persistentă.

Celebrul de tuse severă sau incontrolabilă poate provoca uneori vărsături.

Durerile de cap pot rezulta dintr-o tuse persistentă.

Pot să mă rănesc tușind?

Când tusea este severă, mușchii toracici întinși și chiar coastele fracturate sunt o posibilă complicație.

Diagnostic și teste

Medicul dumneavoastră vă va întreba despre tuse și orice alte simptome pe care le puteți avea și va efectua un examen fizic. În funcție de vârsta dumneavoastră, de istoricul și de examinare, medicul dumneavoastră poate solicita teste cum ar fi:

• o radiografie toracică;
• un tampon de gât (probă de secreții din spatele gâtului care poate fi testată pentru infecții);
• teste ale funcției pulmonare; sau
• teste de alergie.

Tusea uscată este adesea legată de o boală virală și, în cele mai multe cazuri, nu sunt necesare teste speciale.

Când ar trebui să solicitați sfatul medicului în legătură cu tusea uscată?

Ar trebui să consultați un medic dacă:

• începeți să tușiți sânge sau cantități abundente de mucus (flegmă);
• aveți dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare;
• tusea este în principal noaptea;
• aveți dureri toracice asociate;
• aveți febră;
• sunteți fumător de țigări;
• aveți o voce răgușită;
• tusea este asociată cu vărsături sau senzație de sufocare;
• aveți alte simptome, cum ar fi o durere de cap continuă, dureri de urechi sau o erupție cutanată;
• ați pierdut recent în greutate sau aveți dureri musculare generale;
• tusea este la un sugar cu vârsta de 6 luni sau mai mică;
• tusea a durat mai mult de 10 zile, cu îmbunătățiri mici sau fără îmbunătățiri; sau
• aveți hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace, boli respiratorii (cum ar fi astmul), probleme gastrointestinale sau luați alte medicamente.

Tratamente pentru tusea uscată

Tusea uscată care este cauzată de o infecție virală, cum ar fi o răceală, se ameliorează de obicei de la sine în decurs de o săptămână sau două. Măsurile de auto-ajutorare vă pot ajuta să vă simțiți mai bine între timp, iar medicamentele pentru tuse pot oferi o oarecare ușurare pe termen scurt adulților cu tuse uscată.

Alte tratamente pentru tusea uscată vor depinde de cauză.

Ajutorare personală pentru tusea uscată

Există câteva lucruri simple pe care le puteți face pentru a oferi o ușurare a tusei uscate.

Mierea poate ajuta la tratarea tusei uscate prin acoperirea și calmarea părții din spate a gâtului (faringe) și ameliorarea iritației care declanșează tusea uscată. Încercați să beți apă caldă care conține miere și lămâie sau să luați una până la 2 lingurițe de miere cu 30 de minute înainte de culcare. Rețineți că mierea nu trebuie administrată copiilor cu vârsta mai mică de 12 luni din cauza riscului de botulism infantil (o infecție bacteriană rară).

Băutura multor lichide poate ajuta, iar bulionii sau ceaiurile calde pot ajuta la calmarea gâtului.

Tusea uscată cu apă sărată (la copiii mai mari și la adulți) poate ajuta, de asemenea, la tusea uscată asociată cu răceala și durerea în gât.

Tusea uscată poate fi un efect secundar al unor medicamente, cum ar fi inhibitorii ACE și betablocantele (utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale și a problemelor cardiace). Medicul dumneavoastră vă poate recomanda întreruperea oricăror medicamente care ar putea cauza tusea și înlocuirea lor cu alte medicamente adecvate pentru afecțiunea dumneavoastră particulară. Discutați cu medicul dumneavoastră despre medicamente alternative dacă aveți această problemă.

Tusea repetată din orice cauză poate irita și inflama laringele (cutia vocală) și căile respiratorii superioare. Deci tusea în sine face ca căile respiratorii să fie mai sensibile, ceea ce duce la mai multă tuse. Strategiile care vă pot ajuta să reduceți nevoia de a tuși și să ajutați la oprirea acestui tip de tuse care se perpetuează de la sine includ:

• să luați o înghițitură de apă cu o înghițitură tare atunci când simțiți nevoia să tușiți sau să vă curățați gâtul; și
• evitați orice factori declanșatori despre care știți că au tendința de a vă agrava tusea, cum ar fi utilizarea excesivă a vocii, fumul de țigară sau aerul excesiv de rece și uscat, cum ar fi cel de la aerul condiționat.

Medicamente pentru tuse

Supresoarele de tuse, cunoscute uneori sub numele de antitusive, pot fi folosite uneori pentru tratamentul pe termen scurt al tusei uscate la adulți. Antitusivele acționează prin suprimarea dorinței de a tuși și includ oricare dintre ingredientele active folcodină, dextrometorfan, codeină, dihidrocodeină și pentoxiverină. Acestea sunt disponibile sub formă de:

pastile (care pot conține și un antibacterian pentru a ajuta la calmarea durerilor de gât); sau

lichid sau linctus (amestec pentru tuse).

Câteva antitusive au nevoie de prescripție medicală, în timp ce altele sunt disponibile în farmacii fără prescripție medicală. Posibilele efecte secundare ale antitusivei includ somnolență, greață, vărsături și constipație.

Câteva medicamente combinate pentru răceală și gripă – disponibile sub formă de tablete sau lichide – pot conține antitusive. Medicamentele combinate pentru răceală și gripă pot include, de asemenea:

• un antihistaminic (antihistaminicele care au efecte sedative pot fi de ajutor dacă tusea uscată vă perturbă somnul – medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați aceste medicamente înainte de culcare);
• un decongestionant (pentru a ameliora nasul înfundat sau blocat); și
• paracetamol pentru ameliorarea durerii și a febrei.

Aveți întotdeauna grijă să verificați ingredientele active din orice produs combinat. Dacă luați un produs combinat și apoi luați și medicamente suplimentare, riscați să dublați ingredientele. De exemplu, paracetamolul adăugat poate duce la un supradozaj de paracetamol dacă se iau și alte produse cu paracetamol. Dacă aveți o tuse uscată, trebuie să evitați să luați produse combinate care conțin un expectorant sau un mucolitic, deoarece aceste ingrediente sunt utilizate pentru a trata tusea productivă (“umedă” sau toracică).

Medicamentele pentru tuse și răceală (inclusiv antitusivele, antihistaminicele și medicamentele combinate) nu trebuie utilizate la copiii cu vârsta mai mică de 6 ani și trebuie utilizate numai la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani, după ce ați verificat cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Aceste medicamente nu s-au dovedit a fi eficiente la copii și există unele dovezi că pot provoca efecte secundare dăunătoare.

Spray-uri nazale și inhalatoare

Dacă medicul dumneavoastră suspectează că febra fânului (rinita alergică) sau scurgerea post-nazală (când mucusul se scurge în partea din spate a gâtului) vă pot cauza tusea, vi se poate recomanda un spray nazal salin și un spray nazal cu corticosteroizi.

Un inhalator de corticosteroizi, în care medicamentul este inspirat prin gură, poate fi recomandat de medicul dumneavoastră dacă astmul este o posibilă cauză a tusei uscate.

Tratament pentru reflux

Persoanele cu boală de reflux gastro-esofagian (în care conținutul acid al stomacului refulează în esofag) au uneori o tuse persistentă sau o tuse de tip sufocant pe timp de noapte. Tratarea refluxului cu medicamente care blochează acidul (cum ar fi inhibitorii pompei de protoni) poate ajuta la ameliorarea tusei cauzate de reflux. Măsurile de auto-ajutorare pentru tratarea refluxului (cum ar fi să nu mâncați chiar înainte de culcare și să înclinați capul patului) pot fi, de asemenea, de ajutor.

.