- FIȘA DE DATE DE SIGURANȚĂ PENTRU AGENȚI PATHOLOGICI – SUBSTANȚE INFECȚIOASE
- SECȚIUNEA I – AGENT INFECȚIONOS
- SECȚIUNEA II – IDENTIFICAREA PERICOLULUI
- SECȚIUNEA III – DISEMINAȚIA
- SECȚIUNEA IV – STABILITATE ȘI VIABILITATE
- SECȚIUNEA V – PRIMUL AJUTOR / MEDICAL
- SECȚIUNEA VI – PERICOLE DE LABORATOR
- SECȚIUNEA VII – CONTROLUL EXPUNERII / PROTECȚIA PERSONALĂ
- SECȚIUNEA VIII – MANIPULARE ȘI DEPOZITARE
- SECȚIUNEA IX – INFORMAȚII DE REGLEMENTARE ȘI ALTE INFORMAȚII
FIȘA DE DATE DE SIGURANȚĂ PENTRU AGENȚI PATHOLOGICI – SUBSTANȚE INFECȚIOASE
SECȚIUNEA I – AGENT INFECȚIONOS
NUMIRE: Neisseria meningitidis
SINONIMĂ SAU REFERINȚĂ ÎNCRUCIȘATĂ: Meningocococi Nota de subsol 1, meningococcemie, infecție meningococică, meningită meningococică.
CHARACTERISTICI: Neisseria meningitidis aparține familiei Neisseriaceae Nota de subsol 2. Este un diplococ Gram-negativ, neformator de spori, nemotil, încapsulat și nerezistent la acizi, care la microscop apare sub formă de fasole de rinichi Nota 1. Nota de subsol 3. Necesită un mediu aerob cu 5% CO2 și medii îmbogățite cu sânge pentru a se dezvolta Nota 1. Se produc colonii de mărime medie, netede, transparente, nepigmentate, nehemolitice și convexe pe agar-sânge după incubarea peste noapte la 35-37°C Nota 1. Nota de subsol 3. Este pozitiv la oxidază și catalază Nota de subsol 3. Are cel puțin 12 serogrupuri, serogrupurile A, B, C, W-135 și Y fiind serogrupurile cel mai frecvent întâlnite în cazurile de boală invazivă Nota 2. Nota de subsol 4.
SECȚIUNEA II – IDENTIFICAREA PERICOLULUI
PATOGENICITATE/TOXICITATE: N. meningitidis are o gamă largă de manifestări clinice, variind de la dureri ușoare de gât tranzitorii până la meningită sau septicemie meningococică fatală Nota de subsol 3. Meningita și septicemia sunt cele mai frecvente prezentări ale bolii Nota 3.
Meningococcemie tranzitorie: Pacienții se prezintă cu simptome ușoare asemănătoare gripei, cum ar fi febră, dureri articulare și, ocazional, erupții cutanate. Boala durează câteva zile sau săptămâni Nota de subsol 3.
Meningita Nota de subsol 1. Nota de subsol 3: Majoritatea pacienților prezintă, de asemenea, semne de iritație meningeală, inclusiv, rigiditate a gâtului, fontanela bombată (la sugari), iritabilitate, culcat pe o parte departe de lumină și incapacitatea de a extinde genunchiul atunci când șoldul este flectat în poziție de decubit dorsal (semnul lui kernig pozitiv) Nota de subsol 3. Nota de subsol 4. Pot apărea convulsii, scăderea nivelului de conștiență și comă Nota de subsol 3. Poate apărea, de asemenea, erupția peteșială a meningococcemiei Nota 1.
Meningocococcemia: Pacienții se prezintă cu debut rapid de febră, vărsături, fotofobie, convulsii, erupții cutanate, letargie, iritabilitate, somnolență, diaree, dureri musculare, artralgie și, rareori, dureri abdominale acute Nota 3. Erupția cutanată meningococică caracteristică se datorează coagulării intravasculare diseminate, cauzată de bacteremia meningococică, și poate duce la pierderea degetelor și a membrelor în unele cazuri Nota de subsol 1. Nota de subsol 3. Nota de subsol 4. În cazurile severe, pacienții pot prezenta șoc septic, ceea ce duce la insuficiență respiratorie, insuficiență renală, comă și chiar deces în decurs de 24 de ore de la debutul simptomelor Nota de subsol 3. Nota de subsol 4.
Boala meningococică cronică: Manifestare rară a infecției cu N. meningitidis Nota de subsol 3. Nota de subsol 4. Pacienții se prezintă cu febră mare cronică intermitentă, dureri articulare și cefalee, cu sau fără leziuni cutanate Nota 3.
Alte manifestări ale infecției cu N. meningitidis includ artrita septică; infecții ale tractului respirator superior sau inferior, cum ar fi otita medie, faringita, bronșita și pneumonia; pericardită; miocardită; endocardită; și conjunctivită Nota 3.
. Nota de subsol 4.
EPIDEMIOLOGIE: La nivel mondial. N. meningitidis provoacă boala la aproximativ 500.000 de persoane anual în întreaga lume, cu deces în cel puțin 10% din cazurile afectate Nota 4. Incidența la nivel mondial pentru boala meningococică endemică a fost raportată ca fiind de 0,5-5 la 100.000 de locuitori. Nouăzeci la sută din bolile meningococice la nivel mondial sunt cauzate de serogrupurile A, B, C. Cea mai mare incidență, cu focare epidemice mari, a fost raportată pentru serogrupul A, în regiunea “Meningitis Belt” din Africa subsahariană, afectând aproximativ 1.000 de cazuri la 100.000 de locuitori și ducând la decesul a aproximativ 75% dintre cei care au mai puțin de 15 ani în timpul epidemiei Nota de subsol 4. Nota de subsol 5. În Statele Unite, serogrupurile B, C și Y sunt responsabile de îmbolnăvirea copiilor și a adulților tineri Nota de subsol 4. Nota 6, cu o incidență de 0,5-1,1 cazuri la 100.000 de locuitori, sau aproximativ 1.400-2.800 de cazuri pe an, cu cele mai mari rate la sugari, și un al doilea vârf în adolescență și la începutul vârstei adulte Nota 4. Începând cu 1993, serogrupurile B și C au fost responsabile pentru majoritatea cazurilor de boală endemică din Canada (rate de incidență cuprinse între 0,13 și 0,65 la 100.000 de locuitori și 0,2 și 0,44 la 100.000 de locuitori pentru C și, respectiv, B). Din 1993 până în 2003, incidența serogrupului Y a rămas relativ stabilă, între 0,06 și 0,13 la 100.000 de locuitori pe an. Boala serogrupului Y a avut tendința de a afecta adulții mai în vârstă (vârsta mediană de 45 de ani, interval 0-94). Cazurile de boală de serogrupul A rămân rare în Canada (< 10 cazuri raportate între 1993 și 2005) Nota de subsol 7. Un focar de boală cauzată de N. meningitidis serogrupul W135 a apărut în 2000 și 2001 în rândul pelerinilor care se întorceau din pelerinajul islamic anual în Arabia Saudită (Hajj) și în contactele acestora. Pentru Hajj în 2000, rata de atac a bolii W135 a fost de 25 de cazuri la 100.000 de pelerini. După introducerea vaccinului meningococic tetravalent pentru Hajj în 2001, niciun pelerin nu a dezvoltat boala W135. Ratele de atac estimate pentru contacții casnici ai pelerinilor care se întorc în pelerinaj au fost de 18 cazuri și 28 de cazuri la 100.000 de contacte pentru anii 2000 și, respectiv, 2001. nota 8.
RANTAJ DE OSPITE: Oameni Nota 1. Nota de subsol 4. Nota de subsol 6.
DOSE INFECȚIOASĂ: Necunoscută.
MODE DE TRANSMITERE: Transmiterea are loc prin contact direct cu picături respiratorii infecțioase sau secreții orale Nota de subsol 1. Nota 4.
PERIOADA DE INCUBAȚIE: 2-10 zile (în medie 2-4 zile) Nota 3; Infecțiile invazive apar în termen de 14 zile de la dobândirea bacteriei Nota 4.
COMUNICABILITATE: Foarte contagioasă Nota 1.
COMUNICABILITATE: Foarte contagioasă Nota 1. Transmiterea de la persoană la persoană are loc prin picăturile eliminate din tractul respirator superior sau prin contactul direct cu secrețiile orofaringiene prin împărțirea băuturilor sau sărutări intime; transferul prin fomite contaminate a fost postulat, dar este considerat rar Nota de subsol 4. Nota de subsol 6. Nota de subsol 9. Un individ rămâne infecțios atâta timp cât meningococii sunt prezenți în secrețiile respiratorii/orale sau până la 24 de ore de la inițierea unui tratament antibiotic eficient.
SECȚIUNEA III – DISEMINAȚIA
RESERVORII: Oameni Nota de subsol 1.
ZOONOSIS: Niciuna.
VECTOR: Niciuna.
SECȚIUNEA IV – STABILITATE ȘI VIABILITATE
SUSCEPTIBILITATE/RESISTENȚĂ LA DROGURI: Susceptibil la rifampicină, penicilină G, sulfonamide și cefalosporine cu spectru larg, cum ar fi ceftriaxona și cefotaxima Nota de subsol 2. Nota de subsol 4. Au fost izolate tulpini rezistente la penicilină, sulfonamide, rifampicină, tetracicline și cefalosporine cu spectru larg. Tulpini rezistente la cloramfenicol au fost raportate în Vietnam și Franța Nota 2.
SUSCEPTIBILITATE/RESISTENȚĂ LA DISINFECTANȚI: N. meningitidis este foarte sensibilă la dezinfectanții obișnuiți Nota de subsol 10. Dezinfectanții obișnuiți utilizați împotriva bacteriilor vegetative includ hipocloritul de sodiu 1%, etanol 70%, fenolii, glutaraldehida 2%, formaldehida și acidul peracetic Nota 11.
INACTIVARE FIZICĂ: Este ușor inactivat de temperaturile scăzute Nota 10. De asemenea, poate fi inactivat prin expunere la 65°C timp de 5 minute sau 80°C timp de 2 minute, sau prin uscare timp de câteva ore la 20°C. Majoritatea bacteriilor vegetative pot fi, de asemenea, inactivate prin căldură umedă (121°C timp de 15 min- 30 min) și căldură uscată (160-170°C timp de 1-2 ore) Nota 12.
SURVIEȚUIRE ÎN AFARA HOȚEI: N. meningitidis nu supraviețuiește bine în afara gazdei. Cu toate acestea, s-a raportat că supraviețuiește pe sticlă și plastic la temperatura ambiantă timp de ore până la zile. nota 9.
SECȚIUNEA V – PRIMUL AJUTOR / MEDICAL
SURVENIRE: Monitorizați simptomele. Pentru diagnosticare se poate folosi cultura de probe clinice de la un loc steril pe agar sânge cu test de colorare. Alte metode includ reacția în lanț a polimerazei (PCR), detectarea antigenului și testul imunoenzimatic (ELISA) Nota de subsol 1 – Nota de subsol 4.
Nota: Toate metodele de diagnostic nu sunt neapărat disponibile în toate țările.
PRIMUL AJUTOR/TRATAMENT: Tratată cu o cură de 3-7 zile de penicilină sau ceftriaxonă intravenoasă sau intramusculară Nota de subsol 4. Alte antibiotice utilizate pentru tratamentul bolilor meningococice includ cloramfenicolul, fluorochinolonele și meropenem Nota 4.
IMMUNIZARE: În Canada sunt disponibile vaccinuri polizaharidice capsulare purificate și vaccinuri conjugate protein-polizaharidice. Sunt disponibile vaccinuri polizaharidice bivalente (A, C) și cvadrivalente (A, C, Y, W135). Vaccinurile conjugate includ o formulă monovalentă de serogrupul C și o formulă tetravalentă (A, C, Y, W-135).
Vaccinurile conjugate antimeningococice C sunt recomandate pentru imunizarea de rutină a sugarilor Nota 7. Vaccinul meningococic este recomandat pentru anumite grupuri cu risc crescut de îmbolnăvire meningococică și este, de asemenea, utilizat pentru gestionarea focarelor de boală.
Două vaccinuri eficiente împotriva serogrupului B (MenB – Bexsero, Trumenba) sunt licențiate de către Administrația americană pentru alimente și medicamente (Food and Drug Administration) și, de asemenea, aprobate de către Health Canada.
Nota: Mai multe informații despre programul de supraveghere medicală pot fi găsite în Manualul canadian de biosecuritate și prin consultarea Ghidului canadian de imunizare.
PROFILAXIE: Chimioprofilaxia este recomandată pentru contacții apropiați ai pacienților cu boală meningococică, cum ar fi persoanele expuse la un membru infectat al gospodăriei, contactul cu o creșă sau grădiniță sau orice persoană expusă la secreții orale de la o persoană infectată Nota 4. Chimioprofilaxia trebuie administrată în termen de 24 de ore de la diagnosticarea bolii. Antibioticele utilizate pentru chimioprofilaxie includ rifampicina orală, ciprofloxacina orală și ceftriaxona intramusculară Nota 4. Nota de subsol 6. Nota de subsol 13. Din cauza rezistenței tot mai mari la ciprofloxacină în Dakota de Nord și Minnesota, acest medicament nu este utilizat pentru chimioprofilaxie în aceste zone. nota 4.
SECȚIUNEA VI – PERICOLE DE LABORATOR
INFECȚIUNI ACUZATE ÎN LABORATOR: Cel puțin opt incidente de infecție în rândul lucrătorilor de laborator, cu cel puțin un deces, au fost raportate începând cu 1974 Nota de subsol 14 – Nota de subsol 16 . Două cazuri mortale au fost raportate în 1988 Nota de subsol 17.
SURSE/SPECIMENI: Exudate faringiene, lichid cefalorahidian, sânge, tampoane nazofaringiene și orofaringiene, spălături bronhoalveolare, probe de biopsie și salivă Nota de subsol 2. Nota de subsol 3. Nota de subsol 15.
PERICOLE PRIMARII: Inoculare parenterală accidentală, expunerea membranelor mucoase la nuclee de picături sau aerosoli infecțioși și ingestie Nota de subsol 15.
PERICOLE SPECIALE: Nici unul.
SECȚIUNEA VII – CONTROLUL EXPUNERII / PROTECȚIA PERSONALĂ
CLASIFICAREA GRUPULUI DE RISC: Grupa de risc 2 Nota de subsol 18.
CERINȚE DE CONȚINERE: Instalații, echipamente și practici operaționale de nivel 2 de izolare pentru lucrări care implică materiale, animale sau culturi infecțioase sau potențial infecțioase.
Îmbrăcăminte protectoare: Halat de laborator. Mănuși atunci când este inevitabil contactul direct al pielii cu materiale sau animale infectate. Protecția ochilor trebuie folosită atunci când există un risc cunoscut sau potențial de expunere la stropi Nota de subsol 19.
ALTE PRECAUȚII: Toate procedurile care pot produce aerosoli sau care implică concentrații ridicate sau volume mari trebuie efectuate într-o cabină de securitate biologică (BSC). Utilizarea acelor, a seringilor și a altor obiecte ascuțite trebuie să fie strict limitată. Trebuie avute în vedere măsuri de precauție suplimentare în cazul lucrărilor care implică animale sau activități la scară mare Nota 19.
SECȚIUNEA VIII – MANIPULARE ȘI DEPOZITARE
DEPĂȘIRI: Lăsați aerosolii să se depună și, purtând îmbrăcăminte de protecție, acoperiți ușor scurgerea cu prosoape de hârtie și aplicați un dezinfectant adecvat, începând de la perimetru și mergând spre centru. Lăsați un timp de contact suficient înainte de curățare.
Eliminare: Decontaminați toate deșeurile care conțin sau au intrat în contact cu organismul infecțios prin autoclavare, dezinfecție chimică, iradiere gamma sau incinerare înainte de a le elimina.
DEPOZITARE: Toate materialele infecțioase trebuie depozitate în containere etanșe care sunt etichetate în mod corespunzător.
SECȚIUNEA IX – INFORMAȚII DE REGLEMENTARE ȘI ALTE INFORMAȚII
INFORMAȚII DE REGLEMENTARE: Importul, transportul și utilizarea agenților patogeni în Canada sunt reglementate de mai multe organisme de reglementare, inclusiv Agenția de Sănătate Publică a Canadei, Ministerul Sănătății din Canada, Ministerul Sănătății din Canada, Agenția canadiană de inspecție alimentară, Ministerul Mediului din Canada și Ministerul Transporturilor din Canada. Utilizatorii au responsabilitatea de a se asigura că sunt în conformitate cu toate actele, reglementările, orientările și standardele relevante.
ACTUALIZAT: Septembrie 2011
PREPARAT DE: Pathogen Regulation Directorate, Public Health Agency of Canada
Deși informațiile, opiniile și recomandările conținute în această fișă cu date de securitate a agenților patogeni sunt compilate din surse considerate a fi de încredere, nu ne asumăm nicio responsabilitate pentru acuratețea, suficiența sau fiabilitatea acestora sau pentru orice pierdere sau prejudiciu rezultat din utilizarea informațiilor. Pericolele nou descoperite sunt frecvente și este posibil ca aceste informații să nu fie complet actualizate.