Regatul | Animalia |
Filum | Chordata |
Class | Mammalia |
Ordine | Chiroptera | Chiroptera |
Familia | Pteropodidae |
Genul | Pteropus |
Specii | Peste 60 |
Lungime | Diferite |
Greutate | 0.26 până la 3.53 lb (120 până la 1.600 de grame) |
Durată a vieții | Până la 15 ani în sălbăticie, 30 de ani în captivitate |
Structura socială | Socială, trăiesc în colonii mari |
Status | Diferite – unele sunt amenințate din cauza vânatului excesiv |
Habitat | Păduri tropicale |
Dimensiunea medie a puilor | 1 |
Principala sursă de hrană | Fructe, vegetație și insecte. |
Principalii prădători | Șerpii, păsările de pradă și oamenii |
Noțiuni de bază
Zopârla zburătoare, cunoscută și sub numele de liliacul vulpe, este un gen de megabiți (Pteropus). Există peste 60 de specii de lilieci care aparțin acestui gen și se găsesc pe insulele tropicale din Madagascar până în Australia și din Indonezia până în Asia continentală. Sunt lilieci fructiferi din lumea veche.
Răpitoarele zburătoare sunt cei mai mari lilieci, unele specii având o anvergură a aripilor de 1,5 metri și o lungime a capului și a corpului de 40 cm (16 inch). După cum sugerează și numele lor comun, vulpea zburătoare are un cap în formă de vulpe, cu urechi mici și ochi mari. Degetele lor de la picioare au gheare ascuțite și curbate.
Acești lilieci mari se hrănesc cu fructe și alte tipuri de vegetație și, de asemenea, vor consuma insecte pe care le localizează cu ajutorul mirosului lor ascuțit. Cele mai multe specii sunt nocturne și navighează cu ajutorul vederii, deoarece majoritatea speciilor nu pot folosi ecolocația ca alți lilieci. Acești lilieci au vedere binoculară și pot vedea în condiții de lumină slabă.
Aceste animale inteligente trăiesc în colonii mari care sunt alcătuite din indivizi și grupuri familiale. Aceștia își stabilesc tabere permanente și semipermanente în zone care sunt aproape de sursele de hrană. În zori și la asfințit, aceste vulpi zburătoare pot fi auzite făcând diverse chemări pentru a comunica atunci când pleacă să se hrănească sau când se întorc să doarmă. Deoarece sunt în mare parte nocturne, ele se adăpostesc în copaci în timpul zilei.
Rapinele zburătoare au o durată de viață lungă și o reproducere lentă, majoritatea femelelor producând doar un singur pui pe an. Acest lucru le face vulnerabile la anumite amenințări, cum ar fi sacrificarea, vânătoarea excesivă și dezastrele naturale. Șase specii au dispărut în ultima vreme din cauza vânătorii excesive. Vulpile zburătoare sunt adesea considerate dăunători de către fermieri din cauza pagubelor pe care le provoacă culturilor. În special, vulpile zburătoare au fost acuzate de distrugerea culturilor de fructe și nuci în mai multe țări, inclusiv a culturilor de areca în India; migdale, mango și guave în Maldive; litchi în Mauritius; și fructe cu sâmburi în Australia.
UICN a evaluat 62 de specii de vulpi zburătoare până în 2018. Dintre acestea 62, 3 sunt considerate în pericol critic de dispariție, 7 sunt listate ca fiind în pericol, 20 sunt listate ca fiind vulnerabile, 6 ca fiind aproape amenințate și 14 ca fiind cel puțin îngrijorătoare. Pentru restul de 12 specii, 8 nu dispun de suficiente date pentru a le evalua cu exactitate statutul, iar 4 sunt considerate dispărute.
Specii notabile
Vulpea zburătoare cu cap gri (Pteropus poliocephalus) este cea mai mare specie de lilieci din Australia. Este singura specie de vulpe zburătoare endemică din Australia și este catalogată ca fiind vulnerabilă de către IUCN.
Vulpea zburătoare mare (Pteropus vampyrus) este una dintre cele mai mari specii de lilieci. Are părul lung și lânos, masculii având o blană mai rigidă și mai groasă decât femelele. Culoarea și textura blănii pot diferi, de asemenea, între sexe și clasele de vârstă.
Zopila zburătoare indiană (Pteropus giganteus) este endemică în Asia Centrală de Sud. Aceste vulpi zburătoare trăiesc în pădurile tropicale și în mlaștini și este foarte probabil să fie întâlnite în apropierea corpurilor de apă, unde se adăpostesc printre arbori de banyan, tamarind și smochin.
Vulpea zburătoare a lui Lyle (Pteropus lylei) se găsește în Vietnam, Cambodgia și Thailanda. Se întâlnesc, de asemenea, în provincia Yunnan din China. Sunt un liliac de mărime medie care este în mare parte de culoare închisă, cu excepția unui guler de blană portocalie. Acești lilieci sunt amenințați de pierderea habitatului, de vânătoare și de persecutarea de către ferme și sunt catalogați ca fiind vulnerabili.
Micile vulpi zburătoare roșii (Pteropus scapulatus) sunt vulpi zburătoare mici care zboară excepțional și sunt foarte bune la cățărat. Sunt lilieci nomazi care se deplasează din pădure în pădure sau din zonele de coastă în căutarea hranei lor preferate. Se găsesc în nordul și estul Australiei.
Faceri amuzante despre vulpea zburătoare!
Vulpile zburătoare sunt mamifere interesante care trăiesc în pădurile tropicale și oferă servicii ecosistemice valoroase. Aceste creaturi înaripate au mai multe adaptări biologice care le fac deosebit de interesante de studiat. Să aruncăm o privire mai atentă!
Digestie rapidă
Răpitoarele zburătoare, ca și alți lilieci, au un sistem de digestie rapidă. Ele își mestecă și își fragmentează hrana excepțional de bine. Acest lucru înseamnă că există o suprafață mai mare pe care poate acționa enzima digestivă. Sistemul lor digestiv este atât de rapid încât pot începe să defecheze la 30 până la 60 de minute după ce au mâncat. Acest lucru poate reduce sarcina pe care trebuie să o transporte în timpul zborului. Acești lilieci pot consuma zilnic între 25 și 35% din greutatea lor corporală.
Răpitoarele zburătoare sunt purtătoare de viruși
Se știe că vulpile zburătoare sunt purtătoare de viruși, inclusiv virusul Hendra și Australian Bat Lyssavirus. Acești lilieci sunt gazde cunoscute pentru virusul Hendra (HeV), care se poate răspândi ocazional la alte animale, inclusiv la cai, unde le poate provoca în cele din urmă moartea. HeV a fost izolat pentru prima dată în 1994 din eșantioane obținute în Hendra, o suburbie a orașului Brisbane, Australia, în timpul unei epidemii de boală respiratorie și neurologică la cai și oameni. Infecția la om este rară, doar șapte cazuri au fost raportate între 1994 și 2013.
Australian bat lyssavirus (ABLV) poate fi transmis de la lilieci la om. Acest virus a fost identificat pentru prima dată în 1996 și este strâns înrudit cu virusul rabiei. A fost găsit la patru specii de vulpi zburătoare. Infecția cu ABLV la om poate fi gravă și poate duce la paralizie, delir, convulsii și deces.
Rolul vital în ecosistem
Rapinele zburătoare joacă un rol important în menținerea sănătății pădurilor tropicale, prin dispersarea semințelor diferitelor plante și polenizarea florilor. Polenul se lipește de blana de pe corpul lor, pe care îl transportă apoi la alte plante în timp ce se târăsc sau zboară între flori și copaci. Liliecii sunt esențiali pentru funcționarea ecosistemelor în care se găsesc și reprezintă aproape jumătate din speciile de mamifere întâlnite în majoritatea pădurilor tropicale.
Acești lilieci sunt mai vitali pentru ecosistem decât se credea odată. Cercetătorii au demonstrat recent că vulpile zburătoare sunt foarte eficiente în polenizarea arborilor de durian, în condițiile în care anterior se credea că sunt distructive și că provoacă pagube acestei culturi. În Thailanda și Malaezia, fructul tropical de durian este foarte apreciat, deoarece generează milioane de dolari americani în comerțul local și internațional.