Sentimentul că viața are sens nu oferă doar un beneficiu filozofic; este, de asemenea, legat de îmbunătățirea sănătății fizice și mentale. Ce factori, în afară de relațiile apropiate și realizările personale, favorizează credința într-o viață cu sens? Trei studii recente evidențiază unele mecanisme potențiale ale sensului.

Ce contează cu adevărat

Cercetătorii care studiază sensul vieții au împărțit conceptul în trei fațete: coerența (sentimentul că viața are sens), scopul (a avea și a lucra pentru atingerea unor obiective) și importanța (sentimentul că viața cuiva are valoare și face o diferență). Psihologul Vlad Costin, de la Universitatea din Sussex, susține că ultimul factor, importanța, ar putea fi cel mai important. În cadrul a trei experimente, sentimentul de importanță al participanților a prezis cel mai fiabil dacă aceștia vedeau viața ca fiind semnificativă o lună mai târziu. Deși nu se știa de ce participanții simțeau că viața lor contează, Costin crede că ar fi putut rezulta din faptul că “credeau în Dumnezeu, contribuiau la binele celorlalți sau lăsau o formă de moștenire.”

Vârsta de aur

Încrederea în însemnătatea vieții poate fi cea mai mare în jurul vârstei de 60 de ani, în medie, sugerează un studiu recent. Folosind date de la 1.042 de adulți americani, cercetătorii de la University of California, San Diego, au descoperit că prezența sensului vieții a urmat o curbă de-a lungul vieții, atingând vârful la aproximativ 60 de ani înainte de a scădea din nou. Căutarea sensului, pe de altă parte, a urmat traiectoria opusă, atingând un punct minim la 60 de ani înainte de a urca. Indiferent de vârstă, atât bunăstarea fizică, cât și cea mentală au fost puternic corelate cu credința în sensul vieții.

Toate la locul lor

Mulți caută sensul prin experiențe extraordinare – dar îl pot găsi, de asemenea, în actele obișnuite, zilnice. O nouă cercetare a descoperit că preferința pentru rutină a fost corelată cu un sentiment mai mare de semnificație. Studenții urmăriți timp de o săptămână au raportat un sens oarecum mai mare, în medie, atunci când se angajau în acte cotidiene, cum ar fi studierea sau naveta – poate, notează autorii, pentru că rutinele construiesc un sentiment coerent al sinelui. Co-autorul studiului și psihologul Samantha Heintzelman de la Universitatea Rutgers observă: “Momentele care au sens și se simt bine pot face ca viața să aibă sens, de asemenea.”

Imagine Facebook: Okrasiuk/

Imaginea LinkedIn: Dragana Gordic/

.